Autor: Vlad Andriescu, start-up.ro
Pandemia de coronavirus a dus la schimbări radicale ale retail-ului. De la faptul că mall-urile s-au închis, iar magazinele stradale și-au restrâns activitatea, retailerii au trebuit să devină creativi pentru a asigura un cash flow cât mai bun.
- Mix de offline și online la magazine: Partea aceasta e simplă. S-a închis magazinul, așa că te muți online. Această trecere a fost făcută de multe ori pe genunchi. Dar ce a fost amânat până acum pentru că nu prezenta interes (de ce să investești pentru 5% din venituri?) astăzi reprezintă singura sursă de venit.
- Organizare digitală a cumpărătorilor și cumpărăturilor: Nu vom mai putea avea supermarket-uri și hipermarket-uri aglomerate, cel puțin până la apariția unui vaccin. Soluția? Nu putem să ne bazăm doar pe gardienii de la intrare, ci pe tehnologie. O soluție văzută curând vine din Italia, se numește uFirst, și este o aplicație unde supermarket-urile, farmaciile și magazinele de orice fel se pot înscrie și poți lua un bon de ordine digital. Astfel, vei putea să te duci doar la momentul potrivit, iar fluxul de vizitatori să fie mult mai bine controlat.
- Integrare în marketplace-uri sau aplicații de livrare: În afară de câteva lanțuri din retail, majoritatea s-au adaptat și livrează acum digital. Fiecare și-a ales câte o aplicație, ceea ce înseamnă că piața este încă fragmentată, dar așa va fi mereu.
- Democratizarea lanțului de furnizori: Nu cred în faptul că lanțurile mari de retail refuză intenționat producătorii români, dar problema e că în continuare cultivăm pe suprafețe mici și nu ne asociem. Pe termen lung, acești comercianți agricoli din marketplace-uri vor trebui să se ridice la standardele generale. Acum suntem mai înțelegători. Ce mai contează o zi dacă oricum stăm în casă de 60 de zile? Dar pe viitor avem nevoie de predictibilitate, produse bune și livrare rapidă și de calitate. Aici intervine asocierea. E posibil ca post-pandemie să asistăm la o democratizare și la o formă de naționalism în consum. Dar asta trebuie să vină împreună cu standarde înalte.
- Deconstrucția comerțului și a lanțului de aprovizionare: Un alt aspect interesant observat în perioada aceasta e ceea ce numesc deconstrucția comerțului și lanțului de aprovizionare. Prima oară am văzut asta la Fabio Pizza, iar de curând la grupul City Grill. Pentru că oamenii nu mai comandă pizza sau ciorbiță la scară largă, pe site-urile acestora poți cumpăra ingredientele. Dacă oamenii au nevoie de drojdie, tu ai furnizorul, dar nu mai ai ce să faci cu ea, atunci vei vinde drojdie pe site. De asemenea, dacă nu mai vrea nimeni pizza cu rucola, mai bine vinzi rucola, pentru că ai acces la furnizor mai ușor. Acest aspect duce la o deconstrucție a comerțului cu produse finite, ceea ce duce la o logistică mai complicată care va trebui continuată ulterior pandemiei. E de văzut ce vor face aceste lanțuri de restaurante duăă ce lucrurile vor intra în normal, dacă-și vor asuma că pot duce mai departe clienților produse esențiale de la furnizorii lor.
- Responsabilitate față de clienți și față de furnizori: Deconstrucția de mai sus merge fix pe această direcție, a oferirii unui spațiu de respiro și pentru tine, comerciant, și pentru furnizorul tău pe care să nu-l lași să-și arunce salatele. Pe termen lung, s-ar putea ca aceste relații de business croite pe încredere și suport să ducă la succesul comercianților și furnizorilor.
- Metode vechi adaptate la inovație: Pentru că mulți comercianți, mai ales din zona restaurantelor și cafenelelor, și-au pus pentru prima oară problema de a livra (pentru că anterior nu ar fi avut nevoie de asta, veniturile fiind mulțumitoare din offline) oamenilor acasă, au trebuit să implementeze lucruri foarte rapid.
8. Publicul contează mai mult decât produsele: Știm cum arată o nișă. Sau știam. Dar vedem o adaptare la nevoile oamenilor. Noriel vinde drojdie. Miniprix are supermarket. Ceea ce nu înseamnă că nu mai sunt pe nișă, ci că oferă publicului lor un produs sau un serviciu de care au nevoie.
