Cum ar putea gazele din Marea Neagră să contribuie cu peste 30.000 € la pensia fiecărui român

Odată adoptată, legea ar trebui să creeze cadrul de reglementare pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră și mai ales, să impulsioneze investițiile în extracția gazelor din cel mai mare zăcământ din perimetrul Neptun Deep. De asemenea, această lege ar reglementa și exploatările de gaze onshore de mare adâncime, cum ar fi cele descoperite în zona Caragele din județul Buzău. Efectul acestor exploatări ar trebui să fie unul pozitiv pentru economia românească, pe de-o parte prin creșterea producției autohtone de gaze naturale și, de cealaltă parte, prin veniturile care ar ajunge la stat din redevențe și impozite suplimentare.

Să le luăm pe rând.

În primul rând, creşterea producției autohtone de gaze ar însemna o reducere, până la eliminare, a dependenței de importurile ruseşti. România importă acum între 25-28% din necesarul de consum şi tot ce se importă vine din Rusia. Pe de altă parte, în contextul ambițiilor Uniunii Europene de a ne reduce consumul de combustibili fosili, aceste gaze ar trebui să ne sprijine în procesul tranziției energetice. Dacă vrem să arătăm că avem viziune pentru viitor, ar trebui să facem acest lucru creând cadrul ca gazele astfel extrase să fie valorificate superior: fie prin transformarea lor în energie electrică, în cadrul unor termocentrale pe gaz care ar urma să fie construite (vezi CE Oltenia), fie prin folosirea lor în industria chimică (îngrășăminte, industria farmaceutică, sau obținerea de materie primă pentru industrii conexe precum mase plastice, industria auto etc.)

În al doilea rând, veniturile din redevențe și impozite suplimentare care ar ajunge la stat ar putea ajuta economia românească să facă, în sfârșit, un pas hotărât spre o dezvoltare fără precedent prin investiții private. USR a propus o viziune și un mecanism concret, pe model norvegian, prin care acest lucru să devină realitate: banii care ar reveni statului în urma exploatării gazelor din Marea Neagră să meargă în Pilonul 2 de pensii al fiecărui român, iar administratorii de Pilon 2 să îi investească mai departe în economia românească.

În Marea Neagră, conform estimărilor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), avem rezerve de gaz de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi. Mai avem și alte rezerve deep onshore precum cele de la Caragele unde sunt estimate între 30 şi 40 miliarde de metri cubi.

Astăzi, prețul de tranzacționare al gazelor este de peste 90 de euro/MWh. Asta înseamnă că dacă am extrage toate gazele astăzi valoarea lor ar fi de aproximativ 237 de miliarde de euro.

Este clar că nu le putem extrage astăzi. Însă, criza energetică şi eforturile Uniunii Europene de eliminare a dependenței de gazele ruseşti va ține, cel mai probabil, la un nivel ridicat prețul gazelor pentru o perioadă lungă.

Se pune problema și ce facem cu veniturile care ajung la stat din exploatarea acestor gaze. În proiectul de lege offshore, se propune ca banii astfel obținuți să ajungă într-un “cont special” din care să se finanțeze extinderea rețelelor de gaze și orice alte investiții stabilite prin hotărâre a guvernului. Asta ne aduce aminte de Fondului Național de Dezvoltare înființat în 2006. Scopul acelui fond a fost să gestioneze banii din privatizarea BCR. Statul a încasat atunci nu mai puțin de 2,25 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Acești bani urmau să meargă în infrastructură ru­tieră, sănătate, şcoli şi universităţi, aşa cum spunea Călin Popescu-Tări­cea­nu, premierul de la acea vreme. Timpul a trecut și banii au fost risipiți în cheltuieli curente ale statului, căci nu am văzut nici autostrăzi, nici școli și nici spitale.

16 ani mai târziu ar trebui să învățăm din greșelile trecutului și să nu mai credem că lucrurile vor merge doar pentru că, la un moment dat, niște politicieni vremelnici ne vor promite că statul va face de toate. Cel mai bine este să ne uităm la modelele de succes, ca și la realitatea în care trăim.

Statul norvegian s-a gândit în 1969 să lase ceva generațiilor următoare din exploatarea  hidrocarburilor. Așa că a creat un fond de pensii guvernamental, care investește acești bani în acțiuni, obligațiuni, proprietăți etc. Valoarea fondului ajunsese, în 2021, la peste 1000 miliarde de dolari.

Pe un model similar, USR propune ca banii din aceste gaze, în loc să fie risipiți de stat, să fie investiți în economie prin fondurile de Pilon 2. De ce prin Pilonul 2? Pentru că, așa cum spuneam mai sus, statul român a mai încercat să facă tot felul de fonduri în trecut cărora le-a dat mereu nume pompoase, dar care nu au produs în final valoare pentru români.

Singurul model de succes, implementat în anul 2008, a fost Pilonul 2 de pensii. Astfel administratorii de Pilon 2 ar plasa acești bani, pe un model similar cu cel de acum, pentru a dezvolta economia românească, contribuind astfel la pensiile românilor.

Cum ar funcționa lucrul acesta? Haideți să explicăm mai întâi cum funcționează Pilonul 2. Angajații români contribuie în fiecare lună cu 3,75% din ceea ce câștigă la Pilonul 2 de pensii, iar de aici banii sunt administrați de fondurile de pensii.  Banii nu stau mai departe degeaba, ci sunt investiți în economie prin acțiuni la societăți din România sau în obligațiuni emise de statul român (împrumuturi cu dobândă către stat).

Până acum fondurile de pensii din România au avut un randament mediu anual de 8% pentru perioada 2011-2021. Miracolul dobânzii compuse este că în fiecare an vom primi dobândă la dobândă pentru banii pe care îi primim în cont.

Un alt detaliu extrem de important este că aceşti bani se moştenesc. O diferență uriaşă față de pensia de la stat, unde nu apuci să te bucuri nici măcar de 30% din cât ai cotizat.

Similar, propunem ca banii proveniți din exploatările de gaze offshore să se împartă în mod egal către toți românii și să fie virați în conturile lor de Pilon 2 în fiecare lună. Haideți acum să vedem ce ar însemna asta pentru fiecare român.

Ultimele statistici disponibile ne arată că populația totală a României este de 22,047 milioane. Conform declarațiilor ministrului Energiei Virgil Popescu şi liderului PSD Marcel Ciolacu, partea care revine statului din exploatările de gaze din Marea Neagră este de 60%.

Trebuie de asemenea să avem în vedere locurile de muncă create şi investițiile care vor avea loc pe orizontală în economie. Toate acestea vor însemna alte câteva miliarde de euro pentru statul român pe termen mediu şi lung din taxe şi impozite.

Ce ar însemna concret aceste venituri în pensiile românilor? Simularea care urmează o vom raporta la un preț al gazelor de 70 de euro/MWh deci la o valoare a gazelor de 147,7 miliarde de euro din care statul va încasa 60%, adică 88,62 miliarde de euro. În această situație fiecărui român i-ar reveni 4.019 euro.

Este clar că nu toți banii ar ajunge în același timp în Pilonul 2. Extracția gazelor are o perioadă incipientă când veniturile vor fi mai mici, o perioadă de maturitate şi o perioadă de declin. În simularea folosită am estimat exploatarea acestor zăcăminte la 15 ani cu o perioadă de maturitate între anul 7 şi anul 12 de extracție.

Dacă cei 4.019 euro ajung în Pilonul 2 al fiecărui român, cu un randament mediu anual de 8%, în 35 de ani în contul fiecărui român s-ar regăsi suma de 32.631 euro. Cei care au ieşit deja la pensie vor avea opțiunea să folosească aceşti bani imediat sau să îi lase în cont pentru moştenitori.

Ce ar însemna 32.631 de euro pentru fiecare român la pensie? Şansa la o viață decentă la pensie.

Există de asemenea opțiunea ca aceşti bani să meargă doar în conturile angajaților şi pensionarilor români. În această situație vorbim despre 10.449.620 de români şi cu 8.480 euro distribuiți fiecăruia în urma exploatărilor de gaze. La finalul celor 35 de ani în contul de Pilon 2 de pensii suma care ar reveni ar fi de 68.846 euro.

Și nu este tot. Fondurile de pensii ar putea fi obligate prin lege să investească aceşti bani în proiecte de eficientizare energetică, în energie regenerabilă, în hidrogen şi în industria petrochimică. Astfel acele gaze pot fi valorificate superior aici, în România.

Coaliția PSD-PNL-UDMR ne propune însă să ducem banii din exploatarea gazelor din Marea Neagră în extinderea rețelelor de gaze și în investiții stabilite “prin hotărâre de guvern”.

În ceea ce privește extinderea rețelelor de gaze, aceasta ar trebui desigur să aibă loc și, mai mult decât atât, să fie utilizabilă pentru hidrogen, în cazul în care tehnologia va evolua în această direcție. Însă pentru acest lucru există deja fonduri europene prin PNRR. Oamenii din comune au început să fie reticenți la extinderea rețelelor de gaze din cauza volatilității prețului. Se pune astfel întrebarea dacă aceste conducte nu vor fi construite și riscă să stea goale dacă oamenii nu se vor conecta. Aici guvernul, dacă ar avea un pic de viziune, ar trebui să accelereze și alte soluții de tipul panourilor fotovoltaice pe acoperișurile caselor sau măsuri de eficiență energetică a locuințelor.

În ceea ce privește așa-zisele investiții stabilite prin “hotărâre de guvern”, asta poate însemna PNDL. De curând, guvernul a suplimentat acest program mamut care și-a arătat limitele în trecut cu 3 miliarde de euro, ajungând la un total de 13 miliarde de euro, bani pe care nu îi are. De unde credeți că vor veni acești bani? Gazele din Marea Neagră vor ajunge să finanțeze investiții pe criterii politice, iar marele risc este ca acești bani să ajungă tot în buzunarele unora apropiați de politic, pe rețeta pe care am mai văzut-o în trecut.

Viziunea corectă este să decuplăm total de politic aceste venituri obținute dintr-o bogăție a țării și să ne gândim, precum norvegienii, la generațiile viitoare. Banii din resursele de gaze pot să dezvolte cu adevărat România și să rezolve și o problemă reală cu care ne vom confrunta foarte curând – pensiile. Asta şi-a dorit USR în scurtul mandat la guvernare. Ne vom lupta acum din opoziție pentru ca fiecare român să beneficieze de aceşti bani, iar industria românească să fie cea care foloseşte atât veniturile din gaz cât şi materia primă.