2023, anul în care s-au luat cele mai așteptate decizii cu impact major pe piața energiei din România
Anul acesta au fost luate unele dintre cele mai așteptate decizii cu impact major pe piața energiei din România.
Printre cele mai importante se numără:
Listarea cu succes a Hidroelectrica pe Bursa de Valori București;
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie verde din România, care furnizează servicii tehnologice esențiale pentru Sistemul Energetic Național, a fost listată la Bursa de Valori București (BVB) pe 12 iulie, în urma celui mai mare IPO din istoria BVB, transmite Gândul.
Capitalizarea Hidrolelectrica, unde statul ar 80,05% din acțiuni, a ajuns, în seara zilei de 22 decembrie, ultima zi înaintea vacanței de Crăciun, la 57,6 miliarde de lei (aprox. 11,6 miliarde de euro), o acțiune costând 128,2 lei.
A fost făcut anunțul final de OMV Petrom și Romgaz privind investiția pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră
Companiile OMV Petrom și Romgaz au luat decizia finală de investiție pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, pe 21 iunie, potrivit unui anunț publicat la Bursa de Valori București. Prima producție de gaze naturale este planificată pentru 2027, în urma unor investiții totale de dezvoltare ale proiectului de până la 4 miliarde de euro.
A fost demarată construcția conductei Tuzla – Podișor, care va prelua gazele din Marea Neagră, de către Transgaz
Conducta Tuzla – Podișor, un proiect major de investiții al Transgaz, care va prelua gazele din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, este într-un „grafic accelerat”, după cum anunța directorul general al Transgaz, Ion Sterian, la începutul lunii noiembrie. Investiția se ridică la o jumătate de miliard de euro.
Proiectul gazoductului Tuzla – Podișor prevede construirea unei conducte de transport a gazelor naturale de 308,3 km, asigurând legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul BRUA.
Debutul oficial a fost în 16 aprilie, conducerea Transgaz, a semnat cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor.
După ce țevile s-au produs în Turcia și au ajuns pe vapoare în România, prima sudură a gazoductului care va preia integral producția din Neptun Deep a fost făcută pe 23 noiembrie, potrivit informațiilor furnizate de directorul general al Transgaz pentru Gândul.
„Din discuțiile pe care le avem și graficul actual, undeva la sfârșitul anului viitor vom finaliza gazoductul, vor urma înca cinci, șase luni de probe tehnologice și, conform contractului semnat, la 1 iulie 2025, gazoductul este operativ”, a precizat Ion Sterian.
Într-un interviu pentru Gândul, directorul general al Transgaz detalia că gazoductul Tuzla (Constanța) – Podișor (Giurgiu) va însemna posibilitatea de racordare la gaze naturale pentru aproape 185.000 de locuitori și a 523 instituții publice (școli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc)
Această investiție va face posibil ca, în nodul tehnologic de la Podișor, gazele din Marea Neagră să intre în Sistemul Național de Transport și să ajungă astfel la operatorii economici și la gospodăriile din localitățile racordate la sistem. Mai mult, acest gazoduct va face legătura cu sursele noi de gaze naturale din Coridorul Transbalcanic și Coridorul Vertical din care face parte și conducta BRUA. Contractul a fost încheiat pentru perioada septembrie 2026 – septembrie 2042.
Acest proiect major, inclus în Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale pentru perioada 2022 – 2031, este necesar este ca să poată transporta și cele 15 miliarde de metri cubi de gaze care ar urma să vină în România și din zona Mării Caspice, din terminalele de LNG din Turcia și din Grecia.
Conform șefului Transgaz, primele gaze naturale vor fi extrase și transportate începând din toamna anului 2027. Conform graficului privind capacitățile rezervate pe conductă, volumele de gaze naturale estimate sunt de 9.800 MWh transportați orar, ceea ce anual înseamnă 8,16 miliarde de metri cubi de gaze naturale ce vor intra din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră în rețeaua națională de transport gaze naturale.
Transgaz a preluat în acest an, de la gigantul rus Gazprom, operarea, exploatarea, dispecerizarea și transportul gazelor naturale din Republica Moldova
Transgaz a devenit oficial, operatorul național al sistemul național de transport al gazelor naturale al unui alt stat, respectiv în Republica Moldova, prin compania Vestmoldtransgaz. Se întâmpla la numai aproximativ șase ani de când a preluat, prin câștigarea procedurii de privatizare, operarea, exploatarea și dispecerizarea gazoductul Ungheni-Chișinău, mai transmite sursa citată.
Operatorul național român de transport al gazelor naturale, Transgaz, a preluat astfel oficial, pe 19 septembrie, operarea, exploatarea, dispecerizarea și transportul gazelor naturale din Republica Moldova – de la gigantul rus Gazprom, parte a demersulului autorităților de la Chișinău, de aliniere la cadrul normativ european. Directorul general al Transgaz, Ion Sterian, a dat atunci asigurări că prin acest transfer va crește siguranța alimentării cu gaze a consumatorilor casnici și industriali de peste Prut.
Este prima ieșire a unei companii strategice energetice românești în afara țării pentru preluarea operării unui sistem al unei alte țări, cu atât mai mult cu cât compania românească sparge frontul energetic din est, sublinia specialistul în energie Dumitru Chisăliță, după semnarea contractului dintre cele două companii.
Prețuri plafonate și în 2024
Românii au avut prețuri plafonate și în 2023, vorm avea și în 2024, conform ultimelor declarații ale autorităților, tot ce va diferi, conform estimărilor care se pot face în prezent, fiind suma mai mică pe care va trebui să o plătească statul furnizorilor, spre decontare, dat fiind că prețurile au scăzut față de momentul introducerii schemei de plafonare și compansare, mai transmite sursa citată.
Statul continuă să înregistreze restanțe și întârzieri la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze, cei care susțin într-o primă fază costurile acestei scheme pentru plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări, pe 15 decembrie, că au fost incluși în legea bugetului de stat pe 2024, banii necesari pentru schema de plafonare în energie și că acestea vor „continua”.
Finațare canadiană pentru două noi reactoare nucleare
Spre finalul lui septembrie, Canada și România au semnat, marți, un acord de dezvoltare a exporturilor în valoare de 3 miliarde de dolari, care va duce la construirea a două noi reactoare nucleare la Cernavodă.
România ar putea avea primele mini-reactoare nucleare americane
Tot în domeniul energiei nucleare La începutul lunii noiembrie, Compania NuScale, cu sediul în Statele Unite ale Americii, care deține și dezvoltă tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) și care are un acord încheiat cu România pentru constuirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești, a anunțat oficial anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho, care era promovat ca fiind primul la nivel global care să utilizeze această tehnologie.
Măsuri pentru ortacii din Valea Jiului
O măsură importantă pentru industria energetică românească a fost luată la începutul lunii octrombrie, când Executivul a aprobat transferul activelor Complexului Energetic Hunedoara (CEH), aflat în insolvență, prin dare în plată către Ministerul Energiei, acționar unic, astfel că a sters oficial datoriile bugetare și fiscale ale companiei la bugetele statului de aproape 1,8 miliarde de lei.
În paralel, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care alocă din Fondul de Rezervă 70,5 milioane de lei pentru suplimentarea bugetului Ministerului Energiei. Acești bani sunt acordați noii entități care a preluat acesta active și salariații, Complexul Energetic Valea Jiului, printr-un al treilea document adoptat atunci, o ordonanță de urgență, mai transmite Gândul.
La final de an, prosumatorii depășesc capacitatea instalată de la Cernavodă
Numărul prosumatorilor a depășit 100.000, de la aproximativ 40.000 la începutul anului, iar puterea instalată în mini-centralele lor fotovoltaice a sărit de 1.300 MW și se așteaptp că, în cele câteva zile până sfârșitul anului, va sări un nou prag „psihologic”.