8 din 10 români se declară favorabili exploatării gazelor offshore din Marea Neagră

Aproape 80% dintre români (78,9%) sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaze naturale din ţărmul românesc al Mării Negre, în vreme ce doar 16,7% nu sunt de acord. Mai mult decât atât, 88,4% spun că este importantă și foarte importantă deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră, pentru a ajuta la relansarea economiei româneşti afectate de epidemia de coronavirus.

Datele fac parte din raportul de analiză al ediției a 2-a a ”Barometrului Securității Energetice”, publicat miercuri. Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research, la comanda Institutului de Științe Politice și Relații internaționale ”Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, prin Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS).

Deocamdată, planurile companiilor din industria de petrol și gaze au fost puse în stand-by nu de pandemie, ci de indecizia și lipsa de coerență a politicilor statului român în privința regimului de exploatare a gazelor naturale pe platforme offshore.

La finele lunii aprilie, OMV Petrom SA a anunţat că este gata să meargă mai departe cu proiectul Neptun din Marea Neagră, în pofida scăderii preţului petrolului şi gazelor naturale, dacă legislaţia cerută va fi aprobată. Însă, între timp, partenerul OMV Petrom în acest proiect, grupul american ExxonMobil, a decis să îşi vândă participaţia sa de 50%. Mai multe companii, inclusiv un consorţiu compus din grupul polonez PGNiG SA, OMV şi Romgaz SA, sunt interesate să preia participaţia ExxonMobil, dar discuţiile au fost îngheţate din cauza pandemiei, după cum arată Agerpres.

La lansarea studiului a fost prezent și Răzvan Nicolescu, fost ministrul al Energiei, pentru scurt timp, în Cabinetul Ponta (din 2014), actual expert în energie la Deloitte. Acesta a spus că ”toate aceste discuţii despre nevoia de a găsi un consens politic cu privire la legea offshore este doar o scuză pentru o amânare deoarece nimeni nu vrea să îşi asume responsabilitatea.”

În plus, în contextul aplicării Pactului Verde (Green Deal) al Uniunii Europene, care favorizează producerea energiei din surse regenerabile, nu din combustibili fosili, gazele riscă să rămână neexploatate: ”Am pierdut deja cinci ani şi am putea pierde acest proiect pentru totdeauna din cauza Pactului Verde al Uniunii Europene. Avem cel puţin 10 miliarde de dolari îngropate în subteran şi prioritatea ar fi pentru stat să primească chiar şi o mică parte din această sumă mai degrabă decât nimic”, a spus Nicolescu,

Barometrul arată că jumătate din români (48,7%) cred că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană, pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Totodată, o treime dintre subiecți (32,6%) consideră că statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră.

În ceea ce privește harta intereselor strategice privitoare la subiectul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, românii consideră că Rusia ar avea cel mai mult de câștigat, dacă gazele nu vor fi exploatate în următorii ani.

Totodată, peste 3/4 dintre români (77,6%) cred că este important sau foarte important ca România să nu mai importe gaze din Rusia, în condițiile în care peste jumătate dintre subiecți (52,2%) sunt de acord că Rusia foloseşte livrările de gaz către UE ca să îşi impună voinţa în politica externă.

Românii și încălzirea globală

76,8% dintre români cred că schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, care produce efecte vizibile, în vreme ce 17% cred că acestea reprezintă o temă falsă, inventată în scopul promovării comerciale a unor tehnologii.

În primul val al Barometrului Securității Energetice, realizat în luna septembrie 2019, românii păreau mai convinși de efectele schimbărilor climatice, 83,6% dintre subiecți considerându-le un fenomen real și doar 11% crezând că sunt invenții. O explicație posibilă ar putea fi primăvara răcoroasă și ploioasă a anului 2020, în raport cu toamna caldă, pe alocuri caniculară, a anului trecut.

Prezentarea cercetării și date metodologice

A doua ediție a Barometrului Securității Energetice – Iunie 2020 (BSE2) măsoară evoluția comparativă a opiniilor populației referitoare la diverse teme evaluate în Prima ediție a Barometrului Securității Energetice – septembrie 2019 (BSE1), precum atitudinea față de schimbările climatice, percepția publică față de diversele surse de energie, raportarea românilor cu privire la proiecte strategice în domeniul energiei, la problema subvenționării consumatorilor vulnerabili de energie, atitudinea opiniei publice față de aliații euro-atlantici, mândria de a fi român, protejarea drepturilor minorităților, dar și teme noi precum liberalizarea pieței de gaz și electricitate, opiniile populației cu privire la Acordul Verde propus de Comisia Europeană, percepția asupra Uniunii Europene în contextul epidemiei de coronavirus, asupra acțiunilor Rusiei în domeniul energetic, atitudinea față de liderii politici ai Ungariei sau încrederea populației în diverse țări.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ”Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române. Analiza datelor a fost realizată de STRATEGIC Thinking Group.

Datele au fost culese în perioada 25 mai – 5 iunie 2020.

Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1.050 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

Studiul este disponibil pe site-ul Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică.