Moscova nu crede în pace: Rusia își înarmează până-n dinți granițele cu țările Europei de Est

În timp ce atenția majorității țărilor lumii se concentrează asupra războiului declanșat de ruși prin invadarea Ucrainei, acum mai bine de trei ani, Vladimir Putin își vede liniștit de pregătirile un conflict viitor cu țările NATO, sporindu-și prezența militară în apropierea granițelor sale vestice și nord-vestice, cu Norvegia, Finlanda și cu Țările Baltice.

Potrivit serviciilor de informații occidentale și oficialilor militari, citați sub anonimat de The Wall Street Journal, așa-numitul District Militar Leningrad, re-creat la începutul anului 2024, ar urma să devină o bază pentru confruntarea cu Alianța Nord-Atlantică. Kremlinul construiește în apropierea frontierelor cu Finlanda și Țările Baltice noi instalații militare, modernizează liniile de cale ferată în apropierea zonelor de frontieră și extinde recrutarea militară, precum și producția de armament.

Autoritățile ruse intenționează să creeze un nou cartier general al armatei la Petrozavodsk în decurs de doar câțiva ani, pentru a gestiona zeci de mii de soldați care vor fi staționați în bazele militare aflate în expansiune în prezent, mai transmite publicația americană The Wall Street Journal.

Conform surselor militare și de informații occidentale, mulți dintre militarii care vor fi cantonați la Petrozavodsk ar urma să fie transferați acolo după sfârșitul războiului din Ucraina, brigăzile mici urmând să fie extinse la dimensiuni aproape triple și se vor transforma în divizii de câte 10.000 de oameni.

”Indiferent cât de mult încearcă să inoveze la nivel tactic sau operațional, pentru ruși, dimensiunea este primordială. Întotdeauna, totul se reduce la cantitate”,

a declarat generalul-maior Sami Nurmi, adjunctul șefului de stat major al Finlandei, responsabil cu strategia militară a țării.

”Logica ultimului deceniu arată că ne așteptăm la un anumit fel de conflict cu NATO”,

spune Ruslan Puhov, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor din Moscova, citat de publicația rusă independentă The Moscow Times.

Prezența militară sporită la granița cu Finlanda face parte din pregătirile Kremlinului pentru un astfel de conflict, iar

”… când trupele se vor întoarce [din Ucraina], vor privi peste graniță spre o țară pe care o consideră un adversar”,

mai explică el.

Donald Trump consideră că temerile că Rusia ar putea escalada dincolo de Ucraina sunt exagerate. Întrebat în februarie despre avertismentul lui Volodimir Zelenski că Rusia ar putea intra în război cu NATO dacă SUA ar reduce sprijinul pentru alianță, Trump a spus:

”Nu sunt deloc de acord cu asta!”

La rândul lor, nici țările de pe flancul estic al NATO nu sunt de acord cu președintele SUA.

Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania și Polonia își consolidează și își minează granițele care le despart de Rusia și Bielorusia (sau se pregătesc să facă acest lucru), ridicând garduri, bariere antitanc și construind puncte fortificate.

Mai mult, planurile de reînarmare ale Rusiei au fost recent ajustate pentru a satisface nevoile noilor trupe care vor fi desfășurate de-a lungul frontierei cu NATO.

În acest context, în războiul împotriva Ucrainei sunt trimise, în principal, echipamente sovietice vechi și/sau reparate, în timp ce echipamentele nou produse sunt destinate în principal unităților noi.

Un indiciu suplimentar în acest sens este acela că forțele ucrainene rareori s-au întâlnit pe front sau au distrus echipamente rusești noi în acești ultimi ani, susține Dara Massicot, cercetător senior pentru Rusia și Eurasia la Centrul Carnegie din Berlin.

În 2021, Rusia a produs aproximativ 40 de tancuri principale de luptă T-90M, dar acum producția lor anuală a crescut la 300.

Un oficial militar finlandez de rang înalt, citat de The Wall Street Journal, consideră că netrimiterea lor pe frontul din Ucraina, decât rareori, și reținerea acestora pentru o utilizare ulterioară reprezintă o dovadă limpede că Putin se pregătește pentru o confruntare la scară mai mare.

Conform imaginilor din satelit din 2022 și 2025, preluate, comparate și analizate de organizația finlandeză OSINT Black Bird Group, noi cazărmi au apărut la baza militară din satul Kamenka, districtul Vyborgsky, regiunea Leningrad, lângă granița cu Finlanda.

Și la baza Sputnik a Flotei de Nord, la câțiva kilometri de granița cu Norvegia și Finlanda, există noi depozite pentru echipament militar.

În octombrie 2024, ministrul Apărării, Andrei Belousov, a vizitat baza Sputnik, împreună cu comandanții șefi ai Marinei Ruse și ai Flotei de Nord, a relatat toamna trecută publicația specializată The Barents Observer.

Conform planurilor Forțelor Armate Ruse, până în 2030 ar trebui construite acolo mai multe depozite de arme și echipamente militare, inclusiv rachete și artilerie, noi cazărmi și cămine militare, planuri care i-au fost raportat lui Belousov cu ocazia vizitei menționate.

Momentan, Brigada 61 Marină, staționată la baza Sputnik, participă activ la războiul împotriva Ucrainei. Conform unui raport al serviciilor secrete norvegiene de la începutul anului 2023, aceasta pierduse aproximativ 80% din personal în mai puțin de un an de lupte, mai notează The Barents Observer.

Totodată, noi linii de cale ferată sunt construite de-a lungul granițelor cu Finlanda și Norvegia, precum și la sud de Sankt Petersburg, până la granița cu Estonia. Liniile ferate existente în regiune sunt, de asemenea, extinse.

La începutul acestui an, serviciile de informații daneze au avertizat că Rusia ar putea începe un război de amploare în Europa în decurs de cinci ani.

Un armistițiu în Ucraina îi va permite Rusiei să se pregătească și mai rapid decât o face acum, mai scrie The Wall Street Journal, citând oficiali militari occidentali.

”Nu avem mult timp. Trebuie să construim o alianță puternică, o structură de comandă puternică și o armată bine echipată”,

potrivit unui avertisment al ministrului polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, citat de publicația americană.

”Dacă mă întrebați cât de curând ar putea armata rusă să desfășoare o operațiune limitată împotriva țărilor baltice, răspunsul ar putea fi: foarte curând. În acest țări, se ia în considerare o perioadă de doi până la trei ani după sfârșitul războiului”,

spune și Michael Kofman de la Centrul Carnegie din Berlin.

”Dacă vorbim despre un război la scară largă, cel mai probabil cu NATO, atunci intervalul de timp ar putea fi de la 7 la 10 ani, în funcție de scenariu”,

conchide el.