Se mișcă plăcile tectonice în UE. O taxă nouă propusă de CE ar putea schimba viitorul Europei
- Miercurea trecută, când a prezentat planul de redresare post-pandemică, președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, nu a dat multe detalii despre sursele de finanțare, ci a lansat doar câteva indicii. Documentul CE amintea, într-o doară, despre ”o resursă proprie bazată pe operațiunile marilor companii”, detaliu care a rămas aproape neobservat.
- Într-un interviu acordat în acest weekend publicației britanice Financial Times, comisarul pentru Buget, Johannes Hahn, a dat primele informații clare despre taxă: va fi o ”taxă de acces” la piața unică europeană, pe care o vor plăti marile companii.
- Dacă ar intra în vigoare, măsura ar impune o taxă comună la nivelul întregii Uniuni, semnal al unei integrări fiscale sporite, în contextul și în numele nevoii de solidaritate în fața crizei pe multiple planuri, indusă de pandemie.
În interviul din Financial Times (FT), comisarul Hahn a cerut statelor membre să sprijine introducerea mai multor noi taxe, printre care şi o taxă anuală care va fi percepută de la circa 70.000 de mari companii pentru acces pe piaţa unică, în ideea de a finanţa programul de redresare economică anunțat de Comisie săptămâna trecută. Taxa ar putea fi aplicată companiilor active pe piața unică, dacă cifra lor de afaceri globală depășește 750 de milioane de euro.
Johannes Hahn spune că, pentru a face rost de sumele importante care ar urma să fie distribuite suplimentar, adică 750 de miliarde de euro, singura posibilitate este aceea de a-i oferi Comisiei Europene surse noi de venituri, prin care să-şi asigure serviciul datoriilor.
“Ceea ce ţintim este ca, cel mai târziu la finele lui 2027, să avem un flux stabil de noi resurse proprii la bugetul nostru” a spus Johannes Hahn.
Comisarul a analizat în cadrul discuției cu jurnaliștii britanici și alternativa creșterii contribuțiilor la bugetul comunitar din partea statelor membre, ceea ce ar fi inacceptabil din punct de vedere politic pentru cele mai multe dintre statele membre. “Un buget mai mic nu va fi acceptat de marea majoritate a statelor membre. Iar când vine vorba de noi contribuţii, nu văd să existe interes în nicio ţară” a spus Hahn.
Discuțiile despre natura, cuantumul și pragurile de taxare sunt încă într-un stadiu incipient, dar comisarul Hahn spune că ar urma să ia forma unei sume forfetare, plătită anual. Cel mai probabil, cuantumul ei va depinde de mărimea companiei, a precizat el. Ținta Comisiei Europene este ca prin noua taxă să strângă 15-20 de miliarde de euro anual până la finalul exercițiului bugetar 2021-2027.
Noua taxă face parte dintr-un pachet de opţiuni de majorare a veniturilor, care mai cuprinde o taxă pe emisiile de carbon, venituri din extinderea schemei de tranzacţionare a emisiilor de poluare şi o taxă pe companiile digitale.
Se întrevăd mugurii unor negocieri cu succes?
Pentru ca taxa anunțată de Hahn să devină realitate, proiectul trebuie să primească aprobarea tuturor celor 27 de state membre, reunite în Consiliul European, precum și acordul Parlamentului European.
De asemenea, și planul de redresare prezentat de președinta von der Leyen va trebui să urmeze același traseu. Însă, în acest caz, cel puțin patru state ar putea să se opună – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia. De altfel, ministrul austriac de finanțe Gernot Blümel a anunțat că țara sa nu este de acord cu planul în formula actuală, pentru că ar presupune costuri prea mari pentru cetățenii austrieci, dar că este dispus la negocieri.
O informație suplimentară: Johannes Hahn este comisarul propus de Austria în cadrul Cabinetului von der Leyen. În plus, el este o figură centrală a partidului principal din coaliția aflată la putere la Viena, Partidul Poporului din Austria (ÖVP), condus de cancelarul Sebastian Kurz, partid din care face parte și ministrul de finanțe Blümel.
Fără ca poziția comisarului Hahn să fie automat perfect armonizată cu cea a Vienei, este ușor de presupus că au existat discuții între el și reprezentanții Cabinetului Kurz. Prin urmare, pista pe care a lansat-o în interviul pentru FT ar putea fi parte din mandatul de negociere cu care Austria se va prezenta la discuții.
Mai multă Europă = mai multă putere pentru Comisia Europeană
Indiferent dacă planul Ursulei von der Leyen va fi aprobat în forma prezentată săptămâna trecută sau într-una rezultată după negocieri, acesta va constitui un punct de inflexiune important în evoluția Uniunii. Va fi ”mai multă Europă”, prin intermediul taxelor comune impuse, al datoriilor mutualizate, precum și prin puternicul semnal de solidaritate dat în contextul pandemiei, care a lovit atât de grav câteva state membre puternice sub aspect economic și politic, mai ales Italia și Spania.
Totodată, miza aprobării planului cuprinde o componentă politică de neignorat. Comisia Europeană, care este organul executiv al Uniunii, ar primi puteri și prestigiu suplimentare, iar acest lucru s-ar întâmpla cu acordul ramurii legislative a puterii UE – Parlamentul European – și cu cel al Consiliului European, care reprezintă organismul colectiv și strategic al Uniunii, cel care definește direcțiile și prioritățile politicilor generale.
Dintre cele trei organisme menționate, Comisia Europeană este singura care nu răspunde direct în fața statelor membre, iar componența sa este rezultatul unui algoritm complex de numire, asupra căruia cetățenii Uniunii Europene nu au niciun fel de control.









