Ce vrea Ungaria ca să renunțe la veto-ul care blochează oprirea importurilor de petrol rusesc?
Oficialii de la Budapesta le-au transmis omologilor lor de la Bruxelles că nota de plată pe care Ungaria o va avea de plătit pentru modernizarea industriei sale petroliere și petrochimice va ajunge la cel puțin 770 de milioane de euro, în situația în care al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include și interdicția importurilor de petrol rusesc în Uniunea Europeană, va intra în vigoare în forma propusă de Comisia Europeană în urmă cu aproape două săptămâni.
Emisarii cabinetului condus de Viktor Orbán susțin că sunt necesare sume de până la 550 de milioane de euro pentru modernizarea și reconfigurarea rafinăriilor maghiare în așa fel să poată respecta interdicția, precum și alte 220 de milioane de euro pentru creșterea capacității de transport prin conducta care aduce petrol dinspre Croația, potrivit unor surse familiarizate cu discuțiile care au avut loc, săptămâna aceasta, la nivel ministerial în cadrul UE și unor documente consultate de Bloomberg.
Acestea sunt niște calcule minimale, mai susțin sursele, alte fonduri putându-se adăuga pentru luarea de măsuri de protecție a populației în cazul unor creșteri masive ale prețurilor care ar putea avea drept cauză interzicerea importurilor de petrol din Rusia.
În plus, Ungaria insistă ca orice restricții ar trebui să se limiteze la petrolul importat pe căi maritime, nu și prin conducte, aceasta fiind o altă condiție pentru ca Budapesta să renunțe la exercitarea dreptului său de veto, potrivit surselor citate.
La rândul său, Comisia Europeană nu a dat vreun semnal că ar dori să facă această distincție în cadrul pachetului de sancțiuni.
Ca parte a unei strategii mai ample de a realiza dezideratul Europei de independență în raport cu țițeiul rusesc în următoarele șase luni, precum și de produsele petroliere rafinate până la începutul lunii ianuarie 2023, este de așteptat ca UE să propună câteva proiecte noi de investiții, în această săptămână. Acestea ar urma să fie direcționate, în special, pentru sprijinirea țărilor care prezintă cel mai ridicat grad de dependență de aprovizionarea cu țiței din Rusia.
Mai mult, în cadrul negocierilor, Bruxelles-ul le-a oferit Ungariei și Slovaciei un termen de răgaz pentru conformare până la sfârșitul anului 2024, iar Cehiei până în iunie 2024.
Sursele citate au mai declarat că speră că derogările pregătite de Comisie vor convinge Ungaria să renunțe la amenințarea cu veto-ul și să pună capăt unei lungi săptămâni de impas asupra propunerii privind sancțiunile. Premierul Orbán a sugerat că problema ar trebui să fie discutată direct și nemijlocit între liderii UE, următorul summit al Consiliului European fiind programat pentru sfârșitul lunii mai.
În privința pretențiilor Budapestei, sursele citate de Bloomberg spun că liderii săi au dorit să primească asigurări tehnice și investiționale pentru tranziția de la țițeiul rusesc la cel din alte surse, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de conducte din Croația.
Szijjártó se joacă de-a cifrele
Suma invocată în discuțiile recente reprezintă abia o mică parte din cele 15 până la 18 miliarde de euro despre care ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, a declarat că ar fi necesari pentru a transforma infrastructura energetică a Ungariei în situația embargo-ului petrolier aplicat Rusiei. Suma a fost avansată de șeful diplomației maghiare luni, într-o intervenție la Kossuth Radio, radiodifuzorul public din Ungaria.
”Dacă Ungaria ar importa țiței care nu provine din Rusia, prețurile combustibililor în țară ar crește cu 55-60%, ceea ce ar necesita modernizarea sistemului energetic al Ungariei, iar asta ar costa 15-18 miliarde de euro, cu lucrări care ar dura cinci ani, potrivit experților”, a spus Szijjártó.
La finalul săptămânii trecute, Szijjártó a postat un mesaj video pe pagina sa de Facebook în care spunea că Ungaria ar putea vota propunerea numai dacă Bruxelles-ul propune o soluţie pentru problema pe care ei au creat-o:
”Aşteptăm o soluţie nu doar cu privire la transformarea rafinăriilor noastre care ar costa sute de milioane de dolari, nu doar cu privire la creşterea capacităţii conductei petroliere din Croaţia către Ungaria care ar costa de asemenea sute de milioane de dolari, ci şi cu privire la viitorul economiei ungare, întrucât, aşa cum am mai spus, actuala propunere echivalează cu «o bombă atomică» pentru economia ungară.”
Poziția Ungariei a atras critici aspre din partea altor membri ai UE, potrivit unui alt diplomat european. Chiar și națiunile cu care Ungaria a întreținut, în timp, relații extrem de strânse, precum țările din Grupul de la Vișegrad, au început să-și exprime frustrarea, ministrul de externe ceh considerând că poziția lui Orbán este ”inacceptabilă”. De asemenea, liderii de la Varșovia nu ratează nicio ocazie de a-l critica în termeni dintre cei mai duri pe fostul lor prieten politic.
Este esențial de menționat că Ungaria importă în prezent din Rusia 65% din petrolul şi 85% din gazele naturale pe care le consumă.









