UE: Suspendarea regulilor din Pactul de stabilitate şi creştere ar putea fi valabilă și în 2023

Comisia Europeană va propune luni, cel mai probabil, menţinerea și în 2023 a suspendării reglementărilor fiscale, din cauza incertitudinii politice ridicate şi a încetinirii semnificative a creşterii, provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia, au declarat oficiali UE pentru agenția Reuters, citată de Agerpres.

UE revizuieşte regulile fiscale – Pactul de stabilitate şi creştere – care limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3% din PIB, iar datoria sub 60% din PIB. Prevederile Pactului au fost suspendate începând din 2020 pentru a oferi guvernelor o marjă de manevră mai largă în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

Acum, că economia a revenit pe creştere, regulile bugetare ar putea fi reintroduse de la începutul lui 2023, chiar dacă vor suferi unele modificări pentru a ţine cont de noile realităţi economice ale UE, respectiv nivelul ridicat al datoriei publice şi necesitatea unor investiţii publice mari pentru a contracara schimbările climatice.

Comisia Europeană a apreciat că guvernele UE ar trebui să fie pregătite să restabilească sprijinul pentru economie cu bani publici, în funcţie de dificultăţile aduse de războiul din Ucraina. De asemenea, CE a recomandat guvernelor UE să treacă în 2023 la o orientare fiscală neutră, de la o orientare de sprijin în prezent, deoarece economia înregistrează creştere, iar statele membre UE au datorii ridicate, ca rezultat al pandemiei.

”Condiţiile pentru menţinerea clauzei derogatorii generale în 2023 şi dezactivarea ei până în 2024 sunt îndeplinite”, ar urma să anunţe luni Executivul comunitar, susţin sursele citate.

Săptămâna trecută, CE a estimat că avansul economic zonei euro se va reduce la 2,7% anul acesta (faţă de o expansiune de 4% previzionată în februarie), din cauza efectelor războiului din Ucraina.

Deja în martie Executivul comunitar anunţase că nu va aplica în 2023 una din cele mai disputate reglementări, conform căreia guvernele trebuie să reducă datoria anual și gradual, până sub pragul de 60% din PIB.

Ţări ca Italia (cu o datori de 160% din PIB) sau Grecia (cu peste 200% din PIB) nu vor putea îndeplini această reglementare.

Miniştrii de Finanţe din zona euro (Eurogrup) au fost de acord în martie să înăsprească uşor politica fiscală în 2023, după trei ani în care au fost injectate miliarde de euro în economie, din cauza pandemiei de coronavirus, dar s-au declarat de asemenea de acord să pompeze mai mulţi bani dacă va fi necesar, în contextul războiului din Ucraina.

”Fundamentele economiei zonei euro sunt solide. Totuşi, incertitudinile au sporit semnificativ. Impactul economic al invaziei Ucrainei de către Rusia încă este evaluat şi se adaugă riscurilor provocate de perturbările din lanţurile de aprovizionare, de preţurile mai ridicate ale energiei şi de inflaţie, care a rămas la un nivel ridicat mai mult decât se estima anterior”, se arată în comunicatul dat publicităţii după reuniunea Eurogrup.

Oficialii au convenit că statele cu un nivel ridicat al datoriei, cum ar fi Italia sau Grecia, ar trebui să se concentreze pe reducerea datoriei, iar cele cu un nivel scăzut să se concentreze mai mult pe investiţii.