Raport: România nu poate spera prea curând, în mod realist, la aderarea la zona euro

Aderarea la zona euro este o prioritate pentru România şi întruneşte consens în clasa politică, însă deficitele mari şi fragilitatea balanţei externe reprezintă piedici majore în calea intrării în MCS2 în perspectiva imediată şi apoi aderarea propriu-zisă, relevă Raportul de analiză a convergenţei “România – Zona Euro MONITOR” nr. 10/2022, coordonat de academicianul Daniel Dăianu și citat de Agerpres.

Autorii lucrării susțin că, în lipsa unei consolidări fiscale durabile. nu este realist de a spera într-o aderare rapidă.

Aceștia prezintă succint concluziile prezentate de Banca Centrală Europeană şi de Comisia Europeană în rapoartele de convergenţă publicate la 1 iunie, care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia – cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro:

• numai Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a preţurilor;
• toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE);
• Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc criteriul cursului de schimb;
• Bulgaria, Croaţia, Cehia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung;
• Croaţia îndeplineşte cele patru criterii de convergenţă nominală, iar legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele TFUE.

Potrivit lucrării, raportul de convergenţă al Croaţiei a fost discutat în Comitetul Economic şi Financiar al UE şi în Consiliul Ecofin, fiind adoptată propunerea pentru o decizie a Consiliului şi un regulament al Consiliului privind introducerea euro în Croaţia, la data de 1 ianuarie 2023.

”În timp ce autorităţile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria – parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenţia fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice şi a impactului economico-social al războiului din Ucraina, precum şi pe eforturile de stăvilire a inflaţiei şi evitare a unei recesiuni puternice”, subliniază autorii.