BNR crește dobânzile peste așteptările pieței și avertizează că inflația va crește în continuare

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, până la nivelul de 6,25% pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022, potrivit unui comunicat al băncii centrale, în care avertizează, totodată, că ”rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent”.

Deciziile luate în ședința de miercuri a Consiliului de Administraţie al BNR sunt următoarele:

• majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută pe an, de la 5,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
• majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută pe an, de la 6,50 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2022;
• păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Este a șaptea creștere a dobânzii de referință a BNR în anul 2022, iar până la finalul anului Consiliul de Administrație se va mai reuni într-o ședință de politică monetară, în luna noiembrie.

La începutul anului curent, rata dobânzii de politică monetară a BNR era situată la 2% pe an.

Decizia BNR vine în contextul în care inflația a crescut peste așteptări în august la 15,3% pe an, de la 15% în iulie.

Majoritatea analiștilor din piață anticipau o creștere a ratei dobânzii-cheie cu 0,5 puncte procentuale, însă nu se arătau surprinși nici dacă BNR ar fi decis o creștere mai abruptă – așa cum a și fost cazul.

BNR despre inflație

În comunicatul citat, banca centrală anticipează că inflația ar putea să mai crească încă până la finalul anului, deși într-un ritm mai puțin alert decât până acum:

”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit. Determinante pentru înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică -, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parțial contrabalansat de efecte de bază dezinflaționiste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor”, potrivit comunicatului BNR.

În acest context, banca centrală atrage atenția asupra importanței absorbției fondurilor europene, în special a celor disponibile în programul NextGeneration EU:

”Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.”

BNR despre evoluția macro-economică

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economiei în trimestrul III față de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluția implică totuși o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condițiile decelerării creșterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul și a comerțului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populației în luna iulie. În același timp, producția industrială și volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare și-au amplificat contracția în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat semnificativ creșterea anuală.

Totodată, exporturile de bunuri și servicii și-au diminuat marginal variația anuală în luna iulie, în timp ce importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului II, și mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat și o deterioarare a evoluției soldului balanțelor veniturilor secundare în această lună.