Boicotul funcționează! Președintele Austriei, îngrijorat de reputația țării, dar și de impasul afacerilor austriece în România și cu românii
- Preşedintele Austriei, Alexander Van der Bellen, afirmă că este important să fie controlate frontierele externe şi să se ştie cine intră în ţară, dar consideră că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.
- ”Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”, a declarat preşedintele Van der Bellen, care imediat după veto-ul Austriei la Consiliul Justiție și Afaceri Interne, din 8 decembrie 2022, s-a arătat profund dezamăgit de decizia guvernului condus de cancelarul Karl Nehammer.
- Companiile austriece trimit semnale liderilor politici de la Viena că au de suferit economic în România în urma veto-ului austriac. Cu alte cuvinte, boicotul produselor și serviciilor austriece funcționează!
Potrivit cotidianului Kleine Zeitung, preşedintele s-a distanţat iremediabil de cancelarul federal în ceea ce priveşte veto-ul Austriei în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen.
În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul UE Martin Selmayr, Van der Bellen a subliniat că atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderarea la Schengen.
“Bineînţeles că trebuie să ştim cine intră în UE şi în Austria, cine cere azil. Şi bineînţeles că UE trebuie să îşi controleze frontierele externe”,
a declarat preşedintele federal, potrivit unei note de discuţii trimise la cerere de cancelaria prezidenţială către Kleine Zeitung.
“Dar România şi Bulgaria îndeplinesc criteriile de aderare la Schengen. Sunt îngrijorat de reputaţia Austriei în faţa partenerilor noştri europeni”, a mai declarat preşedintele.
Van der Bellen se referă în mod explicit la vocile critice din cercurile de afaceri.
“Atunci când companii binecunoscute din Austria, care activează cu succes în România, spun că sunt îngrijorate de actuala politică austriacă, aceste voci ar trebui luate în serios. Este vorba despre comenzi reale, cifră de afaceri reală şi locuri de muncă reale. Atât în România, cât şi aici, în Austria. În acest sens, sper că o soluţie poate ajuta în curând la calmarea lucrurilor”, a mai afirmat preşedintele austriac.
Președintele este îngrijorat și de lipsa acută de îngrijitoare pentru vârstnicii Austriei, majoritatea femei de vârstă medie din România, care acum, prin decizia guvernului Nehammer, simt că nu mai sunt bine-primite în Austria.
Un “nu” de la Viena este, așadar, un semnal greșit pentru îngrijitorii de vârstnici.
“Dacă le dăm un semnal acestor oameni acum: “Nu sunteți bineveniți”, atunci acest lucru va pune în mișcare o evoluție care va avea efecte negative pentru persoanele care au nevoie de îngrijire în Austria și pentru familiile lor.”, se arată îngrijorat președintele, conform Kleine Zeitung.
În plus, ambasadorul UE în Austria, germanul Martin Selmayr, este și el de părere că aderarea României și Bulgariei la Schengen
“ar spori și mai mult securitatea, deoarece atunci frontierele externe ale acestor țări vor fi considerate ca o frontieră comună a UE”.
Selmayr amintește că din 2023 va intra în vigoare Sistemul european de informații și autorizații de călătorie (Etias). “Oricine dorește să intre în UE fără viză trebuie să completeze în prealabil un formular – similar cu ceea ce se obișnuiește pentru SUA”.
Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)
Van der Bellen, în conflict cu Nehammer pe tema extinderii spațiului Schengen
În 8 decembrie 2022, Austria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cancelarul Karl Nehammer invocând numărul mare de imigranţi ilegali care nu sunt înregistraţi şi care ajung în Europa Centrală.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a insistat ca UE să plătească pentru un gard de-a lungul graniţei cu Turcia pentru a opri traficul de persoane. Comisia Europeană a respins, însă, iniţiativa, explicând că nu va da bani pentru garduri şi ziduri şi că ţările UE sunt obligate, în temeiul dreptului internaţional, să permită persoanelor care caută protecţie să solicite acest lucru la frontierele externe ale UE, iar astfel de facilităţi ar fi un obstacol în calea drepturilor lor.
În urmă cu o lună, Bruxelles-ul a anunţat, însă, că este de acord să finanţeze un proiect-pilot pentru îmbunătăţirea echipamentelor tehnice de la frontieră, inclusiv instalarea de camere şi sisteme aeriene de supraveghere pentru a urmări şi opri imigranţii ilegali.
Între timp însă, românii nu se lasă cu una cu două și continuă boicotul produselor și serviciilor austriece, simțindu-se în continuare trădați de un partener economic considerat foarte apropiat până în fatidica dată de 8 decembrie 2022.









