Planul UE de reducere a pesticidelor ar putea pune în pericol exporturile agricole
Miniștrii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la compatibilitatea cerințelor fitosanitare internaționale cu planul UE de reducere a utilizării pesticidelor, avertizând că acest lucru riscă să “pună în pericol” exporturile agricole din UE, potrivit Euractiv.
Discuția privind propunerea controversată a executivului UE privind utilizarea durabilă a pesticidelor (SUR), care a avut loc în cadrul unei reuniuni a miniștrilor agriculturii din UE, desfășurată marți, 25 aprilie, a fost condusă de delegația letonă într-un document comun care a obținut sprijinul mai multor țări din Europa de Est.
Propunerea SUR stabilește obiective de reducere cu 50% până în 2030 a utilizării și a riscurilor legate de produsele fitosanitare chimice și mai periculoase, precum și a riscurilor aferente.
Miniștrii UE se tem însă că aceste reduceri ar putea pune în pericol sănătatea plantelor, punând în pericol respectarea obligațiilor internaționale și, prin urmare, având un impact asupra exporturilor de produse de bază în afara UE.
În cadrul Convenției internaționale pentru protecția plantelor (CIPP), UE este obligată să controleze dăunătorii și să prevină răspândirea internațională a acestora, în special a celor care sunt considerați periculoși în țările terțe.
Acest lucru se datorează faptului că normele de import adoptate de țările terțe includ cerința de a utiliza produse de protecție a plantelor “în timpul cultivării și prelucrării post-recoltare a culturilor”, explică documentul neoficial.
Ca atare, ministrul leton al agriculturii, Didzis Šmits, a tras un semnal de alarmă cu privire la “impactul negativ al propunerii [SUR] […] asupra răspândirii bolilor plantelor și la problemele reale care vor urma, deoarece producătorii din UE nu vor mai putea asigura același statut fitosanitar ridicat ca înainte”.
Potrivit lui Šmits, acest lucru va duce la o reducere “semnificativă” a producției de alimente și a dependenței de inputuri.
De asemenea, reprezentantul permanent adjunct al Poloniei pe lângă UE, Arkadiusz Pluciński, a adăugat că schimbările climatice și mobilitatea tot mai mare a oamenilor sunt “favorabile pentru a avea mai mulți dăunători și mai multe boli”.
“Trebuie să avem posibilitatea de a ne proteja culturile și de a respecta cerințele fitosanitare ale țărilor terțe”, a subliniat el.
Alte țări și-au exprimat îngrijorarea, subliniind “necesitatea” unei evaluări de impact “bune”.
Anul trecut, miniștrii agriculturii din UE au cerut Comisiei o extindere a evaluării de impact privind propunerea SUR pentru a aduna mai multe informații înainte de a continua, ceea ce a blocat efectiv negocierile.
Comisia Europeană a aprobat cererea luna trecută și va furniza ‘informații suplimentare’.
Gonçalo Rodrigues, secretarul de stat pentru agricultură din Portugalia, a subliniat necesitatea unor “măsuri legislative care să se bazeze pe o bună evaluare a impactului și pe studii în conformitate cu standardele internaționale și în acord cu țările terțe”.
Între timp, deși a recunoscut că nu este în totalitate pe aceeași lungime de undă cu abordarea letonă, secretarul de stat pentru agricultură din Germania, Silvia Bender, a declarat că cerințele sanitare de sănătate la nivel european și internațional “ar trebui să fie asigurate [și] toate aspectele regulamentului SUR ar trebui studiate cu atenție”.
Dar comisarul UE pentru siguranța alimentară, Stella Kyriakides, a susținut propunerea, adăugând asigurări că în aceasta sunt abordate preocupările exprimate de miniștri.
“Legislația fitosanitară a UE impune statelor membre să delimiteze zona din jurul zonelor infectate și să ia măsuri imediate pentru a eradica anumiți dăunători”, a explicat ea, care “pot include utilizarea de produse fitosanitare”.
În acest sens, propunerea “autorizează utilizarea pesticidelor chimice atunci când este necesar și exceptează zonele industriale și porturile de la măsurile aplicabile zonelor sensibile”, a precizat ea.
Cu toate acestea, comisarul a subliniat că executivul UE este “pe deplin angajat să găsească compromisuri pentru a găsi soluții pragmatice”, care “pot fi discutate în continuare în timpul negocierilor interinstituționale” – cunoscute sub numele de triloguri.
În timpul conferinței de presă, ministrul suedez al agriculturii, Peter Kullgren, a adăugat că este “important să încercăm să ajungem cu adevărat la un acord” pe această temă.
El a mai spus că, în iunie, Consiliul va prezenta un raport de activitate care “va examina unele aspecte de interes pentru Comisie”, reamintind totodată că a cerut executivului “să ne ofere date specifice privind utilizarea pesticidelor”.
Pesticidele sunt încă foarte răspândite
O informare recentă a Agenției Europene de Mediu, publicată miercuri (26 aprilie), arată că pesticidele pot fi găsite în corpurile de apă și în majoritatea solurilor din UE.
În 2020, unul sau mai multe pesticide au fost detectate peste pragurile de îngrijorare în 22 % din toate locurile de monitorizare din râuri și lacuri, iar în 2019, 83 % din solurile agricole conțineau reziduuri de pesticide.
Raportul arată, de asemenea, că Letonia și Austria – două dintre țările care conduc non-paper – au înregistrat cele mai mari rate de creștere a vânzărilor de pesticide din Europa, deși cele mai mari creșteri totale ale volumelor vândute au fost înregistrate în Germania și Franța.
Informarea recunoaște că “schimbările climatice modifică distribuția dăunătorilor și pot declanșa o utilizare sporită a pesticidelor”.









