Franța și Marea Britanie se luptă pentru coroana inteligenței artificiale a Europei
Două țări își dispută poziția de capitală europeană a inteligenței artificiale, potrivit CNBC.
Atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și premierul britanic Rishi Sunak au făcut declarații îndrăznețe despre inteligența artificială în ultimele săptămâni, fiecare dintre ei încercând să revendice o participație pe această piață foarte mediatizată.
“Cred că suntem numărul unu [în domeniul AI] în Europa continentală și trebuie să accelerăm”, a declarat Macron pentru Karen Tso de la CNBC la conferința anuală de tehnologie din Franța Viva Tech din 18 iunie, în timp ce Sunak a prezentat Regatul Unit ca fiind “patria geografică a reglementărilor globale privind siguranța AI” la conferința London Tech Week din 12 iunie.
AI este considerată revoluționară și, prin urmare, de o importanță strategică pentru guvernele din întreaga lume.
Hype-ul în jurul acestei tehnologii a fost parțial declanșat de ChatGPT al OpenAI. De asemenea, a fost sursa unor tensiuni tehnologice între SUA și China, în timp ce țările din întreaga lume încearcă să valorifice potențialul celor mai importante tehnologii.
Așadar, cine conduce cursa pentru a cuceri coroana inteligenței artificiale a Europei?
Banii contează
La VivaTech din Paris, Macron a anunțat o nouă finanțare de 500 de milioane de euro (562 de milioane de dolari) pentru a crea noi “campioni” în domeniul AI. Această sumă se adaugă angajamentelor anterioare ale guvernului, inclusiv promisiunea de a injecta 1,5 miliarde de euro în inteligența artificială până în 2022, în încercarea de a recupera decalajul față de piețele americană și chineză.
“Vom investi ca nebunii în formare și cercetare”, a declarat Macron pentru CNBC, adăugând că Franța este bine poziționată în domeniul AI datorită accesului la talente și a startup-urilor care se formează în jurul acestei tehnologii.
În martie, guvernul britanic a promis 1 miliard de lire sterline (1,3 miliarde de dolari) pentru supercalculatoare și cercetare în domeniul AI, în contextul în care încearcă să devină o “superputere științifică și tehnologică”.
Ca parte a strategiei, guvernul a declarat că dorește să cheltuiască aproximativ 900 de milioane de lire sterline pentru a construi un computer “exascale” capabil să își construiască propriul “BritGPT”, care ar rivaliza cu chatbotul generativ AI al OpenAI.
Cu toate acestea, unii oficiali au criticat promisiunea de finanțare, spunând că nu este suficientă pentru a ajuta Regatul Unit să concureze cu titani precum SUA și China.
“Sună grozav, dar nu este nici pe departe acolo unde trebuie să fim”, a declarat Sajid Javid, fost ministru în cabinetul fostului premier Boris Johnson, în cadrul unei discuții la foc continuu la London Tech Week.
Controlarea abuzurilor de inteligență artificială
O mare diferență între Marea Britanie și Franța este modul în care fiecare țară optează să reglementeze inteligența artificială și legile deja în vigoare care afectează această tehnologie care evoluează rapid.
Uniunea Europeană are Legea privind inteligența artificială, care va fi primul set cuprinzător de legi axate pe inteligența artificială din Occident. Legislația a fost aprobată de legislatorii din Parlamentul European în luna iunie.
Aceasta evaluează diferite aplicații ale AI în funcție de risc – de exemplu, identificarea biometrică în timp real și sistemele de scor social sunt considerate ca prezentând “riscuri inacceptabile” și, prin urmare, sunt interzise în conformitate cu regulamentul.
Franța se va afla sub jurisdicția directă a Legii privind AI și ar fi “nesurprinzător” dacă autoritatea de reglementare franceză relevantă, fie CNIL, fie o nouă autoritate de reglementare specifică AI, ar adopta o “abordare agresivă” în ceea ce privește aplicarea acesteia, potrivit lui Minesh Tanna, lider global în domeniul AI la firma internațională de avocatură Simmons & Simmons.
În Regatul Unit, mai degrabă decât să emită legi specifice AI, guvernul a lansat o carte albă care consiliază diverse autorități de reglementare din industrie cu privire la modul în care ar trebui să aplice normele existente în sectoarele lor respective. Cartea albă adoptă o abordare bazată pe principii pentru reglementarea IA.
Guvernul a prezentat acest cadru ca fiind o abordare “flexibilă” a reglementării, pe care Tanna a descris-o ca fiind mai “pro-inovație” decât metoda franceză.








