Oceanele lumii, nou record de temperatură. Care sunt cauzele acestui fenomen îngrijorător?
În această săptămână, oceanele lumii au stabilit un nou record de temperatură, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la efectele asupra climei planetei, a vieții marine și a comunităților de coastă, potrivit Euractiv.
Temperatura la suprafața oceanelor a crescut la 20,96 grade Celsius la 30 iulie, potrivit datelor observatorului climatic al Uniunii Europene.
Precedentul record a fost de 20,95 grade Celsius în martie 2016, a declarat vineri pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice al UE.
Probele testate au exclus regiunile polare.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA), care utilizează o bază de date diferită, a înregistrat, de asemenea, o tendință similară în ultimele luni.
Aceasta a precizat că recordul temperaturii medii la suprafața mării a fost atins la 4 aprilie anul acesta, la 21,06C, depășind precedentul record de 21,01C din martie 2016. La 1 august, temperaturile medii au fost de 21,03C, a precizat aceasta.
Potrivit oamenilor de știință, oceanele au absorbit 90% din excesul de căldură produs de activitatea umană de la începutul erei industriale.
Acest exces de căldură continuă să se acumuleze pe măsură ce gazele cu efect de seră – provenite în principal din arderea petrolului, gazelor și cărbunelui – se acumulează în atmosfera Pământului.
La nivel global, temperatura medie a oceanelor a depășit în mod regulat, începând cu luna aprilie, recordurile sezoniere de căldură.
“Valul de căldură din oceane reprezintă o amenințare imediată pentru unele viețuitoare marine”, a declarat Piers Forster de la Centrul Internațional pentru Climă de la Universitatea britanică din Leeds. “Vedem deja albirea coralilor în Florida ca rezultat direct și mă aștept ca mai multe efecte să apară la suprafață.”
Se preconizează că supraîncălzirea oceanelor va avea și alte efecte asupra vieții animale și vegetale marine, inclusiv asupra migrației anumitor specii și asupra răspândirii speciilor invazive.
Acest lucru ar putea amenința stocurile de pește și, astfel, ar putea submina securitatea alimentară în anumite părți ale globului.
De asemenea, oceanele mai calde sunt mai puțin capabile să absoarbă dioxidul de carbon (CO2), ceea ce consolidează cercul vicios al încălzirii globale.
Iar temperaturile mai ridicate sunt susceptibile de a veni, deoarece fenomenul El Nino, care tinde să încălzească apele, abia a început.
Oamenii de știință se așteaptă ca cele mai grave efecte ale actualului El Nino să se facă simțite la sfârșitul anului 2023 și să continue în anii următori.
“Deși există cu siguranță factori pe termen scurt, principala cauză pe termen lung este fără îndoială acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă, cauzată de activitatea umană, în primul rând de arderea combustibililor fosili”, a declarat Rowan Sutton, director de cercetare climatică la Universitatea din Reading.
Cele mai recente cifre urmează unei serii de recorduri în întreaga lume.
Luna trecută, în largul coastei Floridei au fost înregistrate temperaturi de 38,3C – la fel de calde ca un jacuzzi – care ar putea fi un record mondial pentru o măsurătoare punctuală, dacă această cifră se confirmă.
Apele de suprafață ale Atlanticului de Nord au atins săptămâna trecută o temperatură medie record de 24,9C, conform datelor provizorii ale NOAA.
De obicei, Atlanticul de Nord atinge temperatura maximă abia în septembrie.
Din martie, luna în care Atlanticul de Nord începe să se încălzească după iarnă, temperaturile au fost mai ridicate decât în anii precedenți, iar diferența față de recordurile anterioare a continuat să se mărească în ultimele săptămâni.
Regiunea a devenit un punct cheie pentru observarea încălzirii oceanelor lumii.
În luna iulie, Marea Mediterană și-a depășit recordul zilnic de căldură, cu o temperatură medie de 28,71C, potrivit celui mai important centru de cercetare maritimă din Spania.
Valurile de căldură marină au devenit de două ori mai frecvente din 1982, potrivit unui raport din 2019 al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC).
Până în 2100, acestea ar putea fi de 10 ori mai intense decât la începutul secolului al XX-lea, dacă nu se reduc emisiile de poluanți.
Se așteaptă ca utilizarea cărbunelui, a petrolului și a gazelor să se afle în centrul dezbaterilor în cadrul viitoarelor discuții ale Națiunilor Unite privind clima, denumite COP28, programate să aibă loc la sfârșitul anului la Dubai.









