Introducerea pragului minim de impozitare obligă peste 1.000 de companii să plătească suplimentar (Deloitte)

Peste 1.000 de companii ar urma să plătească noul impozit pe cifra de afaceri, statul urmând să încaseze suplimentar 6,5 miliarde de lei, susţine Alexandra Smedoiu, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

“Cred că cea mai de impact modificare a Codului fiscal ar fi aceasta cu introducerea unui prag minim de impozitare la impozitul pe profit. Din calculele noastre ar fi vorba de aproximativ 1.000 de companii care ar avea cifra de afaceri mai mult de 50 de milioane de euro. Este vorba de pragul calculat la data de 31 decembrie 2023, măsura urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024. Din analizele noastre, ne-am uitat pe baza datelor la 2022 ca să avem o imagine cât de cât estimativă asupra impactului, am constatat că ar fi afectate din acest top 1.000, ar fi afectate 70% din companii. Adică pentru 70% dintre ele pragul minim ar fi mai mult decât impozitul pe profitul curent. Asta şi pentru că nu se iau în calcul pierderile. Adică o societate care într-un an are pierderi va plăti totuşi acest prag minim, ceea ce este puţin contraintuitiv, pentru că vorbim de un impozit numit impozitul pe profit. Deci, practic asta e o contradicţie, să spunem, de termeni şi de principialitate a legii. Am încercat şi o împărţire a acestor 1.000 de companii pe tipuri de activităţi. Sigur, aici vorbim şi de mari companii multinaţionale, dar vorbim şi de foarte multe companii româneşti”, a spus Alexandra Smedoiu, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii, potrivit AGERPRES.

Aceasta a precizat că din aceste 1.000 de companii, aproximativ 100 se vor afla în situaţia în care nu numai că nu sunt profitabile, dar vor trebui şi să suporte un cost suplimentar cu acest impozit minim.

“Aici vorbim de cele 1.000 de companii, cele care trebuie să calculeze acest prag minim. Celălalt impact este pe industriile financiare şi petrol şi gaze, unde acolo nu mai vorbim de un impozit pe profit standard ci vorbim de un impozit suplimentar. Aici, la instituţiile financiare vorbim de un impozit care acum chiar este impozit pe cifra de afaceri, calculat pe baza indicatorilor tipici din situaţiile financiare ale unei bănci, impozit care a ajuns la 2% cel puţin în primii ani de aplicare, deşi prima dată se vehicula într-adevăr 1% ca şi pentru celelalte companii. Nu este un impozit în loc de minim, ci este un impozit suplimentar. La fel şi pentru companiile din industria de petrol şi gaze unde impozitul suplimentar este de 0,5% din cifra de afaceri. Aici, cu două menţiuni, vorbim totuşi de companii care depăşesc pragul acesta de 50 de milioane de euro, spre deosebire de instituţiile financiare unde se aplică la toată lumea şi la petrol şi gaz, exceptată zona de distribuţie-furnizare”, a explicat Alexandra Smedoiu.

Potrivit analizei prezentate, cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie şi telecomunicaţii, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) şi industria prelucrătoare (la 28%). Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut şi cifra de afaceri estimată. Ea a menţionat că impozitul pe cifra de afaceri se aplică şi societăţilor din aceleaşi categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul menţionat.

Măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor.

La rândul său, Vlad Boeriu, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România, a afirmat că pachetul de măsuri tratează “un simptom acut, dar nu şi cauza bolii”, ceea ce induce efecte adverse în economie. El a declarat că deficitul bugetar trebuie redus şi era nevoie de măsuri în această direcţie, însă ele par dezechilibrate, dat fiind că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporţie de aproximativ 85% din taxarea suplimentară şi, în consecinţă, în mică parte din reducerea cheltuielilor.

“Prevederile referitoare la impozitarea veniturilor din salarii, spre deosebire de majoritatea măsurilor, vor fi aplicabile din prima lună după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. În aceste condiţii, angajatorii trebuie să fie pregătiţi pentru conformare imediat, fiind vorba de impozite cu reţinere la sursă. Renunţarea la scutirea de impozit pe veniturile angajaţilor din IT care depăşesc 10.000 de lei pe lună va afecta salariul net sau costul salarial pentru angajator. Spre exemplu, în prezent, pentru un salariu brut de 14.000 de lei/lună, angajatul rămâne cu 9.100 de lei net, după reţinerea contribuţiilor în sumă de 4.900 de lei. În noua formulă, angajatul din IT va putea opta să renunţe la contribuţia la pilonul II de pensii (care în prezent este de 3,75%, însă va creşte la 4,75% de anul viitor), caz în care va rămâne cu un salariu net de 9.350 de lei pe lună (sau 9.486 de lei începând cu 2024), deci mai mult decât în prezent. Opţiunea pentru menţinerea contribuţiei la pilonul II de pensii va atrage scăderea salariului net la 8.840 de lei lună”, a afirmat Raluca Bontaş, partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

De asemenea, Alex Slujitoru, partener Reff & Asociaţii, Deloitte Legal, a declarat că implementarea sistemelor electronice de raportare fiscală are drept scop, printre altele, simplificarea şi eficientizarea controalelor derulate la contribuabili.

Potrivit acestuia, ANAF a emis deja, în primul semestru al anului, 3.700 de notificări de conformare. Pe de altă parte, activitatea de inspecţie fiscală a încetinit, atât ca număr, cât şi ca sume impuse.

Din datele ANAF reiese că, în primul semestru din acest an, au avut loc 7.500 de controale la persoane juridice, în scădere de la 8.800 în aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, sumele impuse s-au ridicat la un miliard de lei în prima jumătate a acestui an, faţă de 1,4 miliarde de lei în primul semestru din 2022.