INS: Unul din cinci români era afectat de sărăcie anul trecut

Unul din cinci români era afectat de sărăcie anul trecut, iar dacă nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.

“Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative (AROP) a fost în anul 2022 de 21,2%, în scădere cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent. În valori absolute, numărul persoanelor sărace a fost, în anul 2022, de 4029 mii persoane, mai puţine cu 278 mii persoane faţă de anul 2021. Rata sărăciei pe sexe (21,7% la persoanele de sex feminin şi 20,8% la persoanele de sex masculin) evidenţiază o tendinţă de descreştere a diferenţei între femei şi bărbaţi, de la 1,5 puncte procentuale în anul 2021, la 0,9 puncte procentuale în anul 2022”, precizează INS.

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (27,0%) şi a celor de 18-24 ani (26,5%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi a fost 23,5% în anul 2022, mai mare cu 5,2 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori şi tineri dependenţi.

Potrivit datelor de la Statistică, transferurile sociale joacă un rol important în scăderea ratei sărăciei. Dacă în anul 2022 nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populaţie (45%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative şi în mod evident situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (de 65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 84,8%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 51,5%.

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu îşi poată permite deţinerea unor bunuri, efectuarea unor plăţi sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.

În anul 2022, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 24,3%, în creştere cu 1,2 puncte procentuale, faţă de anul anterior.

Numărul total al persoanelor afectate de deprivare materială şi socială severă a fost în anul 2022 de 4,594 milioane persoane, din care 46,8% bărbaţi şi 53,2% femei.

Deprivarea materială şi socială severă afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă şi veniturile gospodăriei. În anul 2022, incidenţa deprivării materiale şi sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele în vârstă de până la 18 ani (30,8%) şi la persoanele vârstnice de 65 de ani şi peste (25,8%).

În anul 2022, dintre persoanele în vârstă de până la 65 de ani, 597.000 s-au aflat în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii (gospodării în care persoanele adulte, în vârstă de muncă, au desfăşurat activităţi care au solicitat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă).

Comparativ cu anul precedent, numărul persoanelor aflate în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii a scăzut cu 105.000 persoane.

Distribuţia după sex a acestor persoane arată că numărul femeilor l-a depăşit pe cel al bărbaţilor în anul 2022 cu 47.000 persoane. Ponderea persoanelor în vârstă de până la 65 ani care trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii este mai mare în cazul femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor cu 0,9 puncte procentuale (4,7% dintre femei, faţă de 3,8% dintre bărbaţi).

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, în anul 2022, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane.

Faţă de anul 2021, se constată o descreştere a valorii indicatorului, cu 0,1 puncte procentuale, reprezentând o scădere de 61.000 persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbaţii (35,9% dintre femei şi 32,8% dintre bărbaţi).

Vârsta joacă un rol important, indicatorul AROPE fiind, în anul 2022, mai mare la persoanele de 0-17 ani (41,5%) şi la tinerii în vârstă de 18 – 24 ani (39,4%) şi mai scăzut la persoanele de 25 – 49 ani (28,4%). Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 37,2%. În anul 2022, din totalul persoanelor ocupate de 18 ani şi peste, 23,7% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, faţă de 42,5% din totalul persoanelor neocupate, din aceeaşi categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (32,2%), în comparaţie cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi (36%).

Incidenţa cea mai mare a indicatorului AROPE, în anul 2022, s-a înregistrat la gospodăriile formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii dependenţi (60,8%), urmată de cea a gospodăriilor monoparentale, cu o incidenţă de 47,3%.

În cazul gospodăriilor fără minori şi tineri de 18-24 ani dependenţi, cea mai mare incidenţă s-a regăsit în rândul gospodăriilor formate dintr-o persoană singură (43,6%), comparativ cu 27,5% în cazul gospodăriilor cu doi sau mai mulţi adulţi.

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit şi în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (46,9%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (44,7%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (19,2%).