Ce stat din Europa investește cel mai mult în inteligența artificială?

Europa se confruntă cu provocări în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale, inclusiv bariere de reglementare și lipsa de profesioniști calificați. Next Generation EU a alocat 4,4 miliarde de euro pentru inițiative în domeniul inteligenței artificiale, două țări din sudul Europei fiind în frunte, potrivit Euronews.

Inteligența artificială (AI) remodelează peisajul economic global, apărând ca o forță centrală în domeniul digital și stimulând inovarea în diverse sectoare.

Până în 2030, se așteaptă ca AI să fi injectat peste 11 trilioane de euro în economia mondială, conform previziunilor din industrie. Se anticipează că inteligența artificială și robotica vor declanșa împreună crearea a aproximativ 60 de milioane de noi locuri de muncă la nivel mondial până în 2025, subliniind importanța critică a digitalizării în stimularea creșterii economice.

Într-un efort concertat de a se alinia liderilor mondiali în domeniul tehnologiei, Uniunea Europeană își intensifică eforturile de integrare și de avansare a AI, punând un accent deosebit pe consolidarea infrastructurii și a capacităților digitale în toate statele sale membre.

Cu toate acestea, în ciuda acestor proiecții optimiste, persistă provocări.

Velina Lilyanova, cercetător la Serviciul de cercetare al Parlamentului European, a evidențiat adoptarea lentă a AI de către Europa în sectoare critice, cum ar fi sănătatea și administrația publică.

„Europa are o slăbiciune în această privință”, susține ea în studiul său recent intitulat Investiții în inteligența artificială în planurile naționale de redresare și reziliență.

Există în continuare provocări care împiedică o adoptare mai largă a AI

Lilyanova subliniază că Europa se confruntă cu mai multe provocări care împiedică o adoptare mai largă a AI, inclusiv bariere de reglementare, probleme de încredere, lipsa competențelor digitale și nivelul scăzut de digitalizare a companiilor.

„Statele membre trebuie să abordeze aceste bariere pentru a facilita o adoptare pe scară largă”, a declarat ea, subliniind necesitatea unor reforme de reglementare, a îmbunătățirii competențelor digitale și a stimulării digitalizării companiilor.

Comisia Europeană a stabilit obiective ambițioase pentru 2030: vizează ca 90 % dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE să atingă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală și ca 75 % dintre întreprinderile din UE să adopte tehnologii precum cloud computing, AI și big data.

Cum investesc țările europene în AI?

Strategiile de investiții în inteligența artificială variază în mod semnificativ între statele membre ale UE, de la finanțarea directă a cercetării și dezvoltării (C&D) la sprijinul indirect prin intermediul digitalizării întreprinderilor și a serviciilor publice, după cum detaliază Lilyanova.

Planul național de redresare și reziliență al Spaniei alocă în mod specific fonduri pentru a consolida dezvoltarea AI, cu scopul de a poziționa țara ca lider în ceea ce privește excelența științifică și inovarea în domeniul AI. Planul se concentrează pe dezvoltarea de instrumente și aplicații de AI în limba spaniolă pentru a spori productivitatea în sectorul privat și eficiența în administrația publică.

Programul strategic al Italiei privind AI (2022-2024), care se aliniază la strategia mai amplă a UE în materie de AI, are ca obiectiv să facă din Italia un centru global pentru cercetarea și inovarea în domeniul AI prin consolidarea competențelor și atragerea de talente de vârf în domeniul AI.

Danemarca valorifică ecosistemul său puternic de cercetare și dezvoltare și intensitatea digitală ridicată în rândul IMM-urilor pentru a-și consolida strategia digitală națională, încorporând AI pentru a îmbunătăți administrația publică prin reforme.

Cursa Europei către AI: Ce țară europeană conduce investițiile în AI?

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a realizat o analiză exhaustivă a finanțării legate de AI în țările UE.

Potrivit unui studiu 2023 realizat de Papazoglu et al., instrumentul Next Generation EU (NGEU) și mecanismul său de redresare și reziliență (RRF) reprezintă 70% din totalul investițiilor în transformarea digitală.

Mai exact, din cele 116,8 miliarde EUR alocate de NGEU RRF pentru „Deceniul digital”, 4,376 miliarde EUR sunt destinate proiectelor de inteligență artificială.
O defalcare a investițiilor naționale arată că Italia este pe primul loc, planificând 1,895 miliarde de euro pentru proiecte legate de AI. Spania urmează cu 1,2 miliarde de euro. Împreună, cele două națiuni din sudul Europei reprezintă 71% din totalul investițiilor alocate proiectelor legate de AI în cadrul NGEU RRF.
Danemarca conduce în termeni relativi, alocând 8,7% din bugetul RRF digital pentru proiecte de inteligență artificială, urmată de Spania, cu 6,4%, și Irlanda, cu 5,2%.

Țările europene alocă, în medie, aproape 3% din fondurile lor pentru digitalizare pentru proiecte de AI.

Suedia, Țările de Jos, Belgia și Austria se situează la limita inferioară, alocând mai puțin de 1% din bugetele RRF-urilor lor pentru proiecte legate de AI.