Abuz, aplicarea legii sau exces de zel? ING închide conturi, stârnind nemulțumiri clienților
Mai mulți clienți ai ING acuză că banca i-a contactat să îi întrebe din ce trăiesc și de unde au bani în conturi. Au refuzat să răspundă întrebărilor și s-au trezit cu conturile închise. Unul dintre ei susține că a fost inclus într-o bază de date și nu mai are voie să fie client ING vreme de 5 ani, anunță Libertatea.
Clienții au primit înapoi banii din conturi, însă consideră că informațiile colectate sunt prea personale, iar închiderea conturilor echivalează cu pedepsirea lor, fără a fi condamnați în justiție, și vor să sesizeze Avocatul Poporului.
Un client al ING România s-a plâns că banca l-a sunat să vadă care este situația sa financiară și ce face cu banii. A refuzat categoric să ofere astfel de detalii, considerându-le un amestec în viața sa privată. La câteva luni de la conversație, s-a trezit că banca i-a închis contul.
Persoana respectivă susține că nu i-a fost trimisă o notificare privind întreruperea relațiilor comerciale.
”Nu sunt infractor, nu fac trafic de droguri, nu am cazier, nimic. Nu făceam tranzacții peste graniță, doar încasam salariul pe card și, câteodată, mai băgam la pariuri online. M-a sunat banca să mă întrebe din ce trăiesc. Le-am zis că nu au dreptul să întrebe așa ceva, apoi m-am trezit cu contul închis, fără nicio notificare”, a spus bărbatul, care a solicitat anonimatul.
Acesta susține că a fost întrebat în privința tranzacțiilor care apar pe contul său.
“M-au întrebat: «Ce e cu sumele considerabile rulate pe contul dumnevoastră?» Eu i-am întrebat: «Care e treaba dumnevoastră?» Banca a spus că trebuie să știe proveniența. Le-am zis că sunt jucător de noroc, rulez banii pe care îi vreau. După 4-5 luni am folosit cardul și am constatat că nu mai am acces. Am sunat și mi s-a zis că agenția își rezervă dreptul de a întrerupe contractul. Răspunsul era un fel de «Nu ne interesează, descurcă-te!». Le-am cerut să îmi dea scris”, a precizat bărbatul.
Un alt client care nu a dat detalii despre proveniența banilor spune că după o perioadă a primit un mesaj în care era anunțat că a fost introdus într-o bază de date și că timp de 5 ani nu va mai putea fi client al ING Bank.
”Pot să economisesc, să pun bani deoparte timp de 10-20 de luni sau să am bani de la părinți sau să mă întrețină cineva. Sunt surse legale. Cu legea asta orice bancă poate face orice, poate găsi oricând un motiv să îți închidă conturile”, se plânge acesta.
Clientul s-a și întrebat retoric:
”De ce mai avem GDPR (regulamentul european privind datele personale – n. r.) dacă trebuie să dăm băncii atât de multe informații? Facem poliția băncilor, poliția conturilor?”.
Acesta spune că închiderea contului său și includerea în baza de date echivalează cu o pedeapsă fără să fie condamnat penal în justiție.
Contactată de Libertatea, banca se apără și spune că este vorba despre o directivă europeană care obligă instituțiile financiare să își actualizeze datele despre clienți. Este vorba de Directiva (UE) 2015/849. Scopul final al acesteia este combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
”Aceste verificări sunt obligatorii, iar suplimentar informațiilor de identificare, clienții trebuie să ofere și o serie de informații precum ocupația, scopul și natura relației de colaborare cu banca, sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relației de afaceri, etc. Aceste informații permit băncii să își îndeplinească obligația legală de a avea un profil al clientului astfel încât să detecteze comportamente neobișnuite și să le poată raporta autorităților relevante atunci când este nevoie”, a transmis ING.
Pe de altă parte, GDPR – regulamentul european în privința datelor personale – spune că orice client poate să ceară ștergerea datelor deținute de către orice companie despre el. Acest drept conceput la nivel european se regăsește sub titulatura ”dreptului de a fi uitat”. ING argumentează în acest caz că este obligată să păstreze date despre clienți chiar de legea privind combaterea spălării banilor.
Pe lângă bănci, mai trebuie să colecteze informații despre clienți: asigurătorii; firmele de pariuri; firmele de investiții în criptomonede; furnizorii de servicii juridice (notari, avocați, executori judecătorești); agențiile imobiliare; fondurile de pensii. Aceste entități sunt numite în Legea 129/11 iulie 2019.









