A doua la rând: BNR scade din nou dobânzile, după ce luna trecută hotărâse prima relaxare din ultimii 3 ani
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât, în ședința de miercuri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu data de 8 august 2024. De asemenea, BNR a decis și reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an, de la 7,75% pe an, precum și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an, de la 5,75% pe an, potrivit unui comunicat al BNR.
Banca centrală a mai decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
BNR și-a argumentat decizia de a continua ciclul de relaxare monetară început în iulie prin ”ameliorarea semnificativă a perspectivei apropiate a inflației în raport cu prognoza precedentă”.
Banca Națională mai evidențiază că rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.
Faţă de luna martie, rata anuală a inflaţiei s-a redus în iunie mai mult decât s-a anticipat, diminuându-se cu 1,67 puncte procentuale (de la 6,61%), în principal ca efect al ieftinirii substanţiale a energiei pe ansamblul trimestrului II, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum şi pe fondul continuării scăderii dinamicii preţurilor alimentelor.
“Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației pe o traiectorie mai joasă decât cea evidențiată în proiecția precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la finele anului curent și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creștere temporară în trimestrul II 2025 să revină și să se mențină până la capătul orizontului proiecției ușor sub limita de sus a intervalului țintei“, precizează BNR, în comunicatul de miercuri.
Avertismentele BNR: politicile fiscale ale Guvernului, factor de ”incertitudini și riscuri mari”
În cadrul comunicatului, Banca Națională nu se ferește să atragă atenția asupra unor “incertitudini și riscuri mari”, din cauza politicilor fiscale:
”Incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele șase luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare, în contextul planului fiscal-structural pe termen mediu prezumat a fi transmis CE în toamna acestui an. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, pe fondul modificărilor legislative și al secetei prelungite din acest an, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, în contextul tensiunilor geopolitice”, notează BNR,
O altă sursă de incertitudini rezidă din climatul extern, în special prin prisma continuării războiului din Ucraina și a acutizării conflictului din Orientul Mijlociu, precum și din cauza evoluțiilor economice din Europa.
”Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice”, mai arată banca centrală.
Banca Națională a României hotărâse scăderea dobânzii de referință cu -0,25%, până la 6,75%, chiar la ședința de politică monetară precedentă, la începutul lunii trecute.
Înainte de iulie 2024, precedenta scădere a dobânzii de politică monetară a BNR avusese loc la începutul anului 2021, când a scăzut de la 1,5% pe an la 1,25% pe an.
În toate ședințele de politică monetară ulterioare, BNR a decis fie creșterea acesteia, fie păstrarea sa la același nivel.









