Cei despre care se spune că sunt morți trăiesc de fapt mai mult. Niciun alt partid nu a fost acuzat la fel de des ca FPÖ că și-a afectat iremediabil imaginea. „FPÖ la sfârșit!”, titra Kronen Zeitung, cel mai citit ziar din Austria, în dimineața de după publicarea videoclipului celebru de la Ibiza, în 2019, care a dus atunci la ruperea alianței dintre extremiștii FPÖ ai lui Hans-Christian Strache și popularii lui Sebastian Kurz.

Afacerea nu numai că a catapultat conducerea de atunci a partidului albastru din birourile ei, dar a aruncat în aer guvernul turcoaz-albastru și a dus la mai multe prăbușiri totale pentru FPÖ în alegeri.

Astăzi însă, din perspectiva albastră (n.r. culoarea extremei drepte austriece), acesta nu este nimic mai mult decât un capitol întunecat din istoria partidului. Și arată încă o dată că previziunile sunt dificile, mai ales atunci când se referă la viitor. În doar cinci ani, partidul a trecut de la “valea plângerii” la vârful scenei politice austriece.

Duminică, Herbert Kickl a obținut 28,9 % pentru FPÖ la alegerile pentru Consiliul Național (proiecție duminică, ora 19.40). Așa cum anticipau de mult sondajele, partidul a ocupat pentru prima dată primul loc la alegerile pentru Consiliul Național și a obținut o creștere record de 12,8 puncte procentuale față de precedentele alegeri.

Cum a reușit FPÖ să se redreseze atât de repede?

La început, Partidul Libertății nu a făcut mari progrese în sondaje – până când Herbert Kickl a preluat conducerea în iunie 2021 și s-a angajat pe un curs radicalizat și ireconciliabil. Ca nimeni altul, el a abordat probleme care erau de interes arzător pentru o masă nemulțumită din ce în ce mai mare.

Kickl a mărșăluit alături de negaționiștii coronavirusului și de oponenții măsurilor în proteste de stradă conduse de extremiștii de dreapta. El a alimentat teoriile conspirației legate de vaccinare și a propagat un agent vermifug ca tratament Covid.

Ulterior, Kickl a exploatat cu succes inflația ridicată și costul de trai aproape inaccesibil pentru mulți oameni din Austria, care au fost parțial cauzate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de creșterea prețurilor la energie.

Fața prietenoasă a lui Kickl

Micuțul și complexatul Herbert Kickl a acuzat cu o plăcere sadică ÖVP și Verzii aflați la guvernare, precum și „complicii” lor SPÖ și Neos pentru mizeria din țară denunțată intens de FPÖ. Cunoscut drept un orator brutal, Kickl nu s-a zgârcit niciodată la vorbe și a folosit uneori chiar jargonul nazist. Denigrându-și concurenții politici drept „partide ale unității în rele” și „trădători ai poporului”, el însuși s-a plasat pe tușă.

Dar nu și în rândul electoratului. Temerile și nesiguranța au crescut în ultimii ani în rândul unei părți deloc neglijabile a populației, iar frustrarea și nemulțumirea față de cei aflați la putere au crescut constant. Sprijinul pentru FPÖ a crescut și a rămas constant ridicat în ultima perioadă – faptul că membri de rang înalt ai Partidului Albastru sunt acuzați în proceduri penale (cum am arătat AICI) și că așa-zise „cazuri izolate” continuă să apară la toate nivelurile extremei drepte nu este semnificativ pentru o bună parte din populația mai ales rurală a Austriei.

La un an după ce Kickl a preluat conducerea partidului, au început să apară primele succese electorale. “Partidul albastru” a continuat să participe la guvernare în Austria Superioară, iar Partidul Libertății a reușit, de asemenea, să obțină puterea ca partener junior în Austria Inferioară și landul Salzburg.

Impuls puternic după alegerile UE

Ultimul impuls motivațional puternic a fost în urmă cu doar câteva luni. În cadrul alegerilor europene – un teren tradițional dificil pentru FPÖ – Partidul Libertății s-a clasat pentru prima dată pe primul loc în cadrul unor alegeri naționale.

În campania electorală care a urmat pentru alegerile pentru Consiliul Național, Herbert Kickl nici măcar nu a trebuit să depună mari eforturi pentru a face curte voturilor – conform sondajelor; le avea oricum deja în sac. Astfel, nu numai că a apărut de mai multe ori la televizor și a acordat mai multe interviuri, dar a făcut și un tur al țării timp de doar trei zile pe parcursul verii. Atunci când a apărut, a fost mai discret decât de obicei, iar pe afișe a apărut ca fiind prietenos și blând (vezi foto sus). Strategia a fost de a părea inofensiv pentru a atrage un segment mai larg de alegători. Și a funcționat perfect. Oamenii au picat în plasa mâței blânde.

Rezultatul alegerilor de duminică a arătat că valul albastru de succes nu s-a diminuat. Spre deosebire de alegerile pentru Parlamentul European, popularii lui Nehammer de la ÖVP nu au reușit de data aceasta să se apropie periculos de mult de FPÖ.

Restructurarea completă a statului – ce vor extremiștii de la noua Putere?

Întrebarea ce se pregătește acum pentru țară este evidentă. Kickl urmărește nimic mai puțin decât restructurarea completă a statului și nu face niciun secret din acest lucru. Acest lucru poate fi citit și în manifestul electoral albastru, care include uneori proiecte care întâmpină obstacole juridice.

Un extras:

  • FPÖ vrea să înființeze un „birou de raportare împotriva politizării profesorilor”.
  • Nu ar trebui să existe „asistență medicală și de îngrijire pentru migranții ilegali și solicitanții de azil” – cu excepția îngrijirii de bază și a femeilor însărcinate.
  • FPÖ vrea să suspende dreptul la azil printr-o „lege de urgență”.
  • Doar patru procente (!) din cei cu drept de vot ar trebui să poată declanșa voturile obligatorii privind reformele juridice și demiterea unui guvern sau a unor membri individuali. Aceasta include reintroducerea pedepsei cu moartea, după cum a explicat Kickl în interviuri.
  • Vârsta răspunderii penale ar trebui coborâtă de la 14 la 12 ani.
  • Ura pe internet ar trebui pedepsită doar dacă există apeluri specifice la violență.
  • Instituțiile culturale s-ar confrunta cu reduceri financiare, iar televiziunea națională ORF ar trebui să fie reținută în cheltuieli.
  • FPÖ solicită, de asemenea, o dispoziție constituțională care să stipuleze că există doar două genuri – bărbat și femeie.
  • Nu în ultimul rând, ar trebui să existe despăgubiri pentru toate daunele provocate de coronavirus, prin intermediul unui fond de ajutor, precum cel existent deja în landul Austria Inferioară.

Trei scenarii posibile și trei alianțe

Dar ce scenarii sunt posibile acum?

Der Standard scrie duminică seara că, în primul rând, președintele federal Alexander Van der Bellen – de altfel un mare susținător al relației Austriei cu România – ar putea să refuze să-i acorde lui Kickl un mandat pentru a forma un guvern sau să depună jurământul.

În al doilea rând, FPÖ ar eșua în încercarea sa de a forma o coaliție, nimeni nefiind interesat de a se murdări cu neonaziștii.

Și, în al treilea rând, Partidul Libertății ar putea fi diluat în negocierile guvernamentale, așa cum s-a întâmplat adesea în trecut. Chiar și în cadrul coaliției previzibile turcoaz-albastre, cu popularii lui Nehammer, FPÖ a fost incapabil să pună în aplicare promisiunile făcute anterior în același tip de alianță.

Kickl a justificat recent acest lucru spunând că FPÖ a fost până acum doar un partener-junior într-un guvern. Dar dacă un astfel de guvern ar fi condus de FPÖ, lumea ar fi fost cu totul alta. Însă mai întâi, Kickl și colegii săi neonaziști proruși vor trebui să se confrunte cu lumea dură a negocierilor și a compromisurilor.

Din cele 183 de locuri ale Consiliului Național de la Viena, se prefigurează 3 alianțe:

1.Extrema dreaptă (Kickl)+populari (Nehammer): 108 voturi

2.Populari+socialiști+liberal progresiști: 109 voturi

3.Populari+socialiști+verzi: 109 locuri.

Vor fi zile încinse de negocieri la Viena pentru formarea unui guvern. Care, în orice combinație, îi va avea pe popularii cancelarului Karl Nehammer la putere. Iar într-o primă alianță cu extremiștii de dreapta, foarte probabilă, șansele noastre de a accede la Schengen tind spre zero. În ciuda optimismului deșănțat de la București.