Proiectul de reabilitare al Sinagogii din Constanța este îngropat în contestații de trei ani
Patru ziduri fără acoperiș, niște uși monumentale din lemn, pe jumătate distruse, câteva din coloanele masive care păstrează ornamentele specifice și mici fâșii din splendidele arabescuri în nuanțe albastre este tot ce a mai rămas din Sinagoga Așkenază din Constanța.
După o lungă perioadă în care lăcașul de cult s-a ruinat sub privirile nepăsătoare ale autorităților, ale reprezentanților comunității evreiești, ale constănțenilor și ale tuturor turiștilor care vizitează centrul vechi al orașului, un proiect de reabilitare în valoare de 1 milion de euro aprobat de Compania Națională de Investiții a părut să fie salvarea pentru superba moștenire a Constanței, notează G4Media.
Însă, după aproape 3 ani de zile de la anunț, proiectul este îngropat în hârtii, contestații și birocrație și pe nicăieri nu se vede picior de muncitor. În tot acest timp, simbolul evreiesc din Constanța se ruinează și mai mult, iar încă o iarnă fără protecție îi poate fi fatală.
Clădirea a fost construită în anul 1911, pe un teren din centrul vechi al Constanței, dat comunității evreiești în anul 1864 de Sultanul Abdul Azis, prin firman (edict imperial, n.red.). Ridicată după planurile lui Adolf Linz, în stil maur, clădirea reflecta şi o oarecare influenţă arhitecturală caldeeană. A fost construită la iniţiativa lui Pincus Şapira, șeful comunității evreiești de la malul mării şi important comerciant de ceasuri şi bijuterii, furnizor al Casei Regale a României. Între 1941- 1944, clădirea a fost transformată în depozit militar german, iar după cel de-al Doilea Război Mondial a fost refăcută parţial şi redată circuitului religios.
“Era în stare de funcționare, dar a fost lăsată intenționat să se degradeze pentru a putea fi luată de un domn”, declara în 2013 pentru Info Sud-Est fostul șef al Comunității Evreiești din Constanța, Carol Friedman, despre starea sinagogii de după 1989.
“Am făcut referate și pentru pază, de-a lungul timpului. Aici sunt niște probleme care trec sub tăcere. Unii oameni mercantili, chiar și din rândul evreilor, ar fi dorit să se dărâme sinagoga”, a mai adăugat Carol Friedman, șef peste evreii constănțeni în vremea când Sinagoga din Constanța s-a ruinat.
Între timp, distrugerea a accelerat: au căzut acoperișul și mai multe din coloane, iar ornamentele interioare și picturile au început să se degradeze și să dispară.









