UE aprobă un împrumut de 35 de miliarde € pentru Ucraina, utilizând activele înghețate ale Rusiei

Conform planului G7, profiturile excepționale obținute din activele înghețate ale Rusiei vor fi utilizate pentru rambursarea treptată a unui împrumut de mai multe miliarde pentru Ucraina, potrivit Euronews.

Țările Uniunii Europene au dat undă verde unui plan fără precedent de acordare a unui împrumut de 35 de miliarde de euro pentru a sprijini economia Ucrainei, afectată de război, folosind drept garanție activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei.

Acordul face parte dintr-o inițiativă mai amplă a aliaților G7 de a furniza Kievului 45 de miliarde EUR (50 de miliarde USD) cât mai curând posibil. Țara se luptă să limiteze o nouă ofensivă rusă care i-a afectat grav sistemul energetic și i-a epuizat stocurile militare.

Potrivit oficialilor UE, cele 35 de miliarde de euro vor fi „nespecificate” și „neorientate”, ceea ce înseamnă că guvernul ucrainean va avea o flexibilitate maximă în cheltuirea asistenței. Bruxelles-ul speră să înceapă distribuirea banilor la începutul anului viitor.

Acordul, la care ambasadorii au ajuns miercuri seara, vine la o zi după ce Ungaria a confirmat că va bloca o modificare esențială a regimului de sancțiuni al UE până după ce Statele Unite își vor alege următorul președinte, la 5 noiembrie.

Conform modificării propuse, statele membre vor reînnoi restricțiile privind activele înghețate, în valoare de aproximativ 210 miliarde EUR la nivelul blocului comunitar, la fiecare 36 de luni și nu la fiecare șase luni, așa cum prevede practica actuală. (Modificarea legii privind sancțiunile necesită unanimitate, în timp ce împrumutul a fost adoptat cu majoritate calificată).

„Credem că această chestiune ar trebui să fie decisă – prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei – după alegerile din SUA. Aceasta a fost poziția Ungariei”,

a declarat Mihály Varga, ministrul de finanțe al Ungariei, marți, după o reuniune ministerială la Luxemburg.

Perioada mai lungă de reînnoire este menită să facă proiectul inovator mai previzibil și să liniștească îndoielile exprimate de aliații G7. SUA, în special, se tem că o singură țară din UE ar putea, în orice moment, să blocheze reînnoirea sancțiunilor, să deblocheze activele și să arunce întregul proiect în derizoriu.

Temerile se referă mai ales la Ungaria, cel mai prietenos stat membru cu Rusia, care și-a dobândit reputația de a bloca sancțiunile până când obține concesii controversate.

Conform planului G7, profiturile excepționale obținute din active vor fi mobilizate pentru a rambursa treptat suma de bani pe care fiecare aliat o va împrumuta Ucrainei. Dacă aceste profituri nu vor mai fi disponibile, Occidentul va trebui să achite factura.

Inițial, UE și SUA ar fi trebuit să contribuie la împrumut în părți egale, cu câte 18 miliarde de euro (20 de miliarde de dolari) fiecare, însă lipsa de detalii din partea Washingtonului a determinat Bruxelles-ul să își majoreze drastic partea până la 35 de miliarde de euro.

Contribuția blocului comunitar ar putea fi redusă dacă SUA, Canada, Regatul Unit și Japonia ajung să facă promisiuni mai mari. Australia, care nu face parte din G7, ar putea contribui și ea.

Acordul de miercuri, care mai trebuie ratificat de Parlamentul European, deschide calea pentru ca UE să strângă partea sa de mai multe miliarde până la sfârșitul anului și să înceapă plățile la începutul anului 2025.

Cu toate acestea, refuzul Ungariei de a modifica regimul de sancțiuni ar putea încetini decizia finală la nivelul G7.

Se așteaptă ca SUA să pună mai mulți bani pe masă dacă perioada de reînnoire este extinsă la 36 de luni. Propunerea este deja departe de obiectivul ideal al Washingtonului (o reînnoire pe termen nelimitat), astfel încât este puțin probabil ca reținerea Budapestei să ajute negocierile.

Ca reacție la acord, un diplomat a remarcat că „încă lipsește o piesă”.