Industria modei second-hand are o contribuție semnificativă la PIB în Europa și Africa

Industria modei la mâna a doua a apărut ca un actor-cheie în economia circulară globală, având o contribuție semnificativă la produsul intern brut (PIB) în Europa și Africa și generând mii de locuri de muncă, în special pentru femei. Acest lucru a fost dezvăluit într-un raport realizat de Oxford Economics, comandat de Humana People to People și Sympany+, care a subliniat impactul economic și social al acestui sector emergent, transmite Fashion United.

Studiul, intitulat „The Socio-Economic Impact of Second-Hand Clothing in Africa and the EU27+”, este primul de acest gen și oferă o analiză cuprinzătoare a întregului lanț valoric, de la colectarea și sortarea articolelor de îmbrăcăminte până la comercializarea acestora pe piețele europene și africane. Raportul evaluează nu numai beneficiile economice, ci și pe cele de mediu, poziționând moda second-hand ca o alternativă durabilă la moda rapidă.

Cu toate acestea, raportul subliniază, de asemenea, nevoia urgentă de un sprijin legislativ mai mare pentru a asigura competitivitatea sectorului. Raportul avertizează că, fără un cadru de reglementare solid, moda la mâna a doua ar putea fi dezavantajată în comparație cu moda rapidă, care continuă să domine piața globală cu produse noi cu costuri reduse și impact ridicat.

Negocierile viitoare pentru reformarea Directivei-cadru a UE privind deșeurile, care vor începe la sfârșitul acestei luni, vor fi cruciale pentru crearea unui mediu de reglementare care să favorizeze creșterea durabilă a sectorului modei second-hand.

Contribuții economice și crearea de locuri de muncă

Conform raportului, se estimează că, în 2023, industria confecțiilor second-hand a contribuit cu aproximativ șapte miliarde de euro la PIB-ul UE27+. Această cifră nu reprezintă doar valoarea generată de vânzarea directă a hainelor de ocazie, ci include și alte efecte conexe, cum ar fi beneficiile directe – vânzările în magazine și locurile de muncă create în aceleași magazine, de exemplu – și efectele indirecte – care cuprind beneficiile pentru furnizorii care lucrează cu aceste magazine, cum ar fi cei care furnizează etichete, genți sau servicii de transport.

Germania și Regatul Unit au fost principalele țări contributoare, cu 670 de milioane de euro și, respectiv, 420 de milioane de euro. Crearea de locuri de muncă a fost, de asemenea, semnificativă, cu 150 000 de locuri de muncă create în Uniunea Europeană, dintre care 73% au fost locuri de muncă directe.

Opt din zece dintre aceste locuri de muncă au fost ocupate de femei, ceea ce evidențiază impactul pozitiv al sectorului asupra incluziunii profesionale a femeilor, în special în țările est-europene precum Bulgaria, România și Polonia.

Impactul asupra Africii

Raportul subliniază că, în Africa, impactul economic al îmbrăcămintei second-hand este deosebit de relevant în Ghana, Kenya și Mozambic, unde exporturile din UE27+ au stimulat semnificativ creșterea economică, generând milioane de dolari pentru PIB și zeci de mii de locuri de muncă formale și informale.

În Ghana, importurile de îmbrăcăminte uzată au contribuit cu 76 de milioane de dolari la PIB în 2023, ducând la crearea a 65 000 de locuri de muncă. În Kenya, contribuția a ajuns la 17 milioane de dolari, cu peste 68 000 de locuri de muncă informale generate. În Mozambic, aceste cifre au atins 10,7 milioane de dolari și 20 700 de locuri de muncă.

În ciuda creșterii continue a importurilor de îmbrăcăminte second-hand în aceste țări, s-a observat o scădere a proporției de articole de îmbrăcăminte originare din UE în Kenya și Mozambic, indicând o posibilă schimbare a tendințelor pieței și a surselor de aprovizionare.

Provocări legislative și de reglementare

Raportul evidențiază, de asemenea, provocările cu care se confruntă sectorul în contextul de reglementare al Uniunii Europene. Având în vedere legislația iminentă privind colectarea obligatorie a textilelor, care urmează să intre în vigoare în 2025, se preconizează că va exista o presiune sporită asupra gestionarilor de îmbrăcăminte uzată pentru a controla volume tot mai mari de articole de îmbrăcăminte, fără o creștere proporțională a resurselor disponibile.

Pe de altă parte, posibila punere în aplicare a taxelor în cadrul sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR) ar putea reprezenta un obstacol pentru operatorii de reutilizare, limitând capacitatea acestora de a contribui efectiv la economia circulară și de a îndeplini obiectivele climatice și sociale stabilite.

Karina Bolin, director pentru textile circulare la Humana People to People, a subliniat urgența ca factorii de decizie politică să recunoască valoarea industriei second-hand ca un motor esențial al creșterii durabile.

„Acum, mai mult ca oricând, este esențial ca factorii de decizie politică să recunoască valoarea acestei industrii și să ofere sprijinul legislativ și investițiile necesare pentru a dezlănțui întregul său potențial ca factor central în construirea unei economii circulare mai reziliente, care să aducă beneficii atât oamenilor, cât și planetei.”,

transmite Karina Bolin, Circular Textiles Director Global North al Humana People to People

În același timp, Neuhoff, de la Oxford Economics, a subliniat că, deși adesea subestimat, sectorul deține o putere economică considerabilă, care poate fi decisivă în impulsionarea tranziției către o industrie textilă mai circulară și mai favorabilă incluziunii.

„Menținând hainele în circulație și creând locuri de muncă ecologice atât în Europa, cât și în Africa, sectorul oferă beneficii economice și sociale semnificative”,

asigură el, susținându-și spusele cu ajutorul raportului.

Raportul se încheie cu un apel la acțiune pentru ca legislația europeană să sprijine sectorul, asigurându-se că acesta continuă să contribuie la dezvoltarea economică și socială în Europa și în Africa și promovând un model de afaceri care nu numai că favorizează durabilitatea, ci și reduce sărăcia și promovează incluziunea profesională, în special pentru femei.

„Acest sector riscă să își piardă avantajul competitiv în fața giganților din domeniul producției fast fashion, precum China, care continuă să domine piețele mondiale de textile prin producerea de articole de îmbrăcăminte noi, mai ieftine și de calitate inferioară, cu un cost de mediu uriaș”,

se arată în document.

În conformitate cu argumentele „TVA-ului verde” – o inițiativă care urmărește să reducă povara fiscală asupra întreprinderilor care își desfășoară activitatea în mod etic și ecologic – cererea sa este clară: „Nu” taxelor de responsabilitate extinsă a producătorului pentru gestionarii de îmbrăcăminte uzată.

Susținând ideea că acești gestionari joacă un rol crucial în reducerea deșeurilor și în promovarea economiei circulare, textul apără conceptul de a nu impune taxe de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR) gestionarilor de textile care promovează reutilizarea hainelor uzate.

În plus, textul subliniază că, odată cu viitoarea obligativitate a colectării textilelor în UE, începând din ianuarie 2025, gestionarii se vor confrunta cu restricții mai mari și vor trebui să gestioneze volume mai mari de îmbrăcăminte fără o creștere proporțională a resurselor lor. Prin urmare, se solicită sprijin suplimentar pentru sector și o rezolvare rapidă a negocierilor legislative.