Norvegia face investiții importante în apărarea aeriană și încheie un acord major cu SUA

Autoritățile de la Oslo au anunțat luni că au convenit să cumpere rachete de apărare aeriană AIM-120C-8 AMRAAM din SUA, în cadrul unei tranzacții în valoare de peste 4 miliarde de coroane norvegiene (337 milioane EUR), potrivit Euronews.

Aceasta este una dintre cele mai mari achiziții individuale făcute vreodată de forțele armate norvegiene.

Într-o declarație publicată de Agenția Norvegiană pentru Materiale de Apărare, ministrul apărării din această țară, Bjoern Arild Gram, a declarat: „Cu mai multe rachete și mai noi, forțele armate norvegiene vor avea o capacitate mai bună de a proteja Norvegia împotriva atacurilor aeriene”.

Norvegia are o graniță de aproape 200 km cu Rusia și și-a sporit apărarea de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina în 2022. Rachetele achiziționate în cadrul acordului sunt destinate în principal sistemelor terestre de apărare aeriană ale țării.

De asemenea, armele pot fi instalate pe avioanele de luptă F35A, la dezvoltarea cărora Norvegia a participat. Țara are în prezent 34 de avioane F35 în serviciu activ.

Un apel la arme?

Acordul este cea mai recentă măsură luată de țările nordice pentru a-și consolida sistemele de apărare de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

În timp ce Norvegia, Danemarca și Islanda au fost membri fondatori ai alianței NATO în 1949, Suedia și Finlanda au rezistat întotdeauna apelurilor de a adera la pactul de apărare, deși au devenit parteneri în 1994.

La summitul NATO de la Madrid din iunie 2022, cele două țări au fost invitate oficial să adere și au fost lansate candidaturi oficiale pentru a deveni membre.

Finlanda a fost acceptată în alianță în aprilie 2023, iar candidatura Suediei a fost amânată până în anul următor din cauza îngrijorărilor Turciei cu privire la sprijinul acordat de această țară cauzelor politice kurde.

În urma aderării sale la NATO, Finlanda și-a majorat cheltuielile pentru apărare cu peste 2 miliarde de euro – o creștere de 40%. Suedia, care a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2017, și-a majorat bugetul pentru apărare cu 20%, cu scopul de a atinge 2,8% din PIB până în 2028.

În timp ce liderii europeni se gândesc la modul în care o eventuală a doua președinție Trump ar putea afecta finanțarea de către SUA a NATO și sprijinul acordat Ucrainei, țări de pe întregul continent au promis cheltuieli mai mari pentru apărare și ajutor militar pentru Ucraina.

Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a promis anterior că Norvegia va „sprijini Ucraina prin cuvintele și acțiunile noastre atâta timp cât va fi necesar”.