Am mai scăpat o tură! Fitch menține ratingul României la ”investment grade”, dar situația nu e deloc roz
Agenția de rating Fitch a confirmat ratingul suveran al României la ”BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor (”investment grade”), cu o perspectivă negativă, potrivit unui comunicat al agenției.
Agenția precizează că perspectiva negativă merită luată în serios și arată că reflectă ”deteriorarea semnificativă a finanțelor publice” și ”incertitudinea politică majoră”, în special după anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Deficitul bugetar a atins 8,7% din PIB în 2024, iar agenția estimează o continuare a creșterii datoriei publice, care ar putea depăși 65% din PIB până în 2028.
În plus, Fitch a subliniat că măsurile de consolidare fiscală sunt esențiale pentru stabilizarea situației financiare a țării, dar rămân provocări semnificative, în special în contextul alegerilor prezidențiale programate pentru 2025.
Ratingul ”BBB-” al României este datorat apartenenței la Uniunea Europeană și intrărilor de capital aferente, care susțin convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică, subliniază Fitch Ratings.
În acest context, agenția arată că PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și indicatorii de dezvoltare umană se situează chiar peste categoria ”BBB”.
Însă, aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, de deteriorarea dinamicii datoriilor, de credibilitatea slăbită a mediului politic, pe fondul incertitudinii politice ridicate și de o poziție de debitor extern net destul de ridicată.
Agenția justifică perspectiva negativă a ratingului prin combinația dintre deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, o încetinire accentuată a creșterii în 2024 și efectul negativ probabil al incertitudinii politice sporite asupra perspectivelor de consolidare fiscală.
Alte comentarii, pe larg
Incertitudine politică ridicată
Incertitudinea politică a crescut de la sfârșitul anului 2024, când Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale, din cauza unor presupuse interferențe străine, în urma surprinzătoarei victorii din primul tur a candidatului populist Călin Georgescu.
Noile alegeri prezidențiale sunt programate pentru mai 2025, iar deciziile Curții Constituționale privind eligibilitatea candidaților, inclusiv cea a lui Georgescu, având în vedere investigațiile în curs, urmează să fie luate până la jumătatea lunii martie.
Parlament nou, guvern nou
Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au avut drept rezultat un parlament mai divizat, reflectând polarizarea socială crescândă a României.
O coaliție pro-europeană, formată din trei partide, a fost formată rapid, iar guvernul a anunțat măsuri de consolidare fiscală și a adoptat bugetul pentru 2025 în ianuarie.
În opinia agenției, durabilitatea coaliției este incertă, iar presiunile politice vor rămâne ridicate, în special în timpul campaniei prezidențiale, ceea ce ar putea duce la amânarea măsurilor suplimentare de consolidare fiscală până în semestrul al doilea al anului 2025.
Deficit bugetar record
Deficitul public general al României a fost de 8,7% din PIB în 2024, conform datelor preliminare ale instituțiilor de la București.
Acesta a fost cel mai ridicat dintre statele suverane cu rating ”BBB” și a depășit atât obiectivul anterior al guvernului (5% în Programul de convergență din primăvara anului 2024), cât și deficitul bugetar de 6,5% din 2023.
Deteriorarea fiscală a fost peste așteptări și reflectă, în principal, creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv cea a salariilor din sectorul public și majorările fără acoperire în finanțare ale pensiilor înainte de alegeri.
Impactul pe întregul an al creșterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale din acest an, făcând consolidarea fiscală încă și mai dificilă.
Provocările consolidării fiscale și compromisurile
Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB în 2025, îndeplinind astfel obiectivul Comisiei Europene.
Măsurile-cheie luate în vedere cuprind un control mai strict al cheltuielilor, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, și îmbunătățirea colectării impozitelor.
Fitch prognozează un deficit de 7,5% din PIB în 2025 și de 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media țărilor cu rating ”BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026.
Consolidarea fiscală s-ar putea lovi de compromisuri dificile pe termen mediu, din cauza potențialului său impact negativ asupra creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea pieței financiare să ducă la creșterea costurilor dobânzilor, slăbind și mai mult poziția fiscală.
Creșterea datoriei publice
Previziunile Fitch indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparație cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari și creșterea economică încetinește.
În scenariul de bază al agenției, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la o valoare estimată de 53% în 2024 la aproape 60% în 2026, peste mediana actuală proiectată a țărilor ”BBB” de 56%, și va continua să crească la peste 65% din PIB până în 2028.
Creștere economică slabă
Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, cu o creștere medie a PIB de 0,9%, față de 2,4% în 2023 și 4% în 2022.
În special, exporturile au evoluat deosebit de slab în 2024, parțial din cauza șocurilor sectoriale adverse, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de politica fiscală relaxată.
Fitch previzionează o redresare moderată, de 1,4% și 2,2% creștere a PIB în 2025 și, respectiv, 2026, având în vedere poziția ciclică slabă, impulsul fiscal negativ și redresarea mai puțin pronunțată din zona euro.
Dezechilibre externe mari
Deficitul de cont curent a crescut la 8,2% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, ceea ce susține problema deficitelor gemene.
Media deficitelor de cont curent în țările cu rating ”BBB” este de doar 1% din PIB, ceea ce face ca România să reprezinte o situație excepțională.
Mai mult decât creșterea continuă a importurilor, performanțele slabe ale exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești, întărite de creșterea rapidă a salariilor nominale.
Datoria externă netă va crește de la un nivel estimat de 14% în 2024 la 19% din PIB în 2026, semnificativ peste nivelul de 3% prevăzut pentru mediana ”BBB”, de la 12% în 2023.
Deteriorarea condițiilor de finanțare
România a beneficiat de condiții de piață în general favorabile și de lichidități ample pe piață până în octombrie 2024.
Cu toate acestea, condițiile de finanțare s-au deteriorat în ultimele luni, din cauza creșterii riscurilor fiscale și politice interne și a unor nevoi mari de finanțare.
România a avut trei emisiuni de euro-obligațiuni în februarie 2025, cu scadențe de 5, 9 și 12 ani, în valoare totală de 4,1 miliarde de euro, aproximativ 30% din emisiunea externă anuală planificată.
Având în vedere creșterea datoriei și a randamentelor marginale, Fitch estimează că raportul dintre plata dobânzilor și venituri va crește la aproape 8% din venituri până în 2026, de la 6,4% în 2024, depășind mediana de 7,5%.
Sector bancar solid
Sectorul bancar din România este bine capitalizat (raportul capitalului total de 25,0% la sfârșitul trimestrului trei din 2024), profitabil (rentabilitatea anuală a activelor după primele trei trimestre din 2024 a fost de 1,9%) și lichid, cu finanțare în principal din depozite granulare ale clienților locali.
În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,4% la sfârșitul lunii noiembrie 2024.
Rentabilitatea sistemului bancar va rămâne probabil robustă pentru băncile mai mari în următorii doi ani, doar puțin sub rezultatele excelente din 2023-2024, însă taxa pe cifra de afaceri rămâne o provocare pentru băncile mai mici.
Rating-ul indicatorilor de guvernanță
România are un scor de relevanță ESG (RS) de ”5[+]” atât pentru ”Stabilitate Politică” și ”Drepturi”, cât și pentru ”Statul de drept”, ”Calitatea instituțională și de reglementare” și ”Controlul corupției”.
Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care o au indicatorii de guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) în modelul Fitch de evaluare suverană. România are un clasament WBGI moderat la 60 de procente, reflectând istoria recentă a tranzițiilor politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept consacrat și un nivel moderat de corupție.









