Summit Londra | Europa nu cedează șantajului lui Putin. Bugetele Apărării cresc. Ce spune Bolojan?
Premierul britanic Keir Starmer a declarat, duminică, după summitul de la Londra, că orice nou acord de sprijinire a Ucrainei trebuie să fie susţinut prin forţă şi că fiecare naţiune trebuie să contribuie în cel mai bun mod posibil, asumându-şi responsabilitatea şi sporindu-şi propria contribuţie. El a precizat că liderii de la summit au convenit asupra a patru paşi importanţi, relatează BBC.
Cei patru paşi sunt următorii:
- Menţinerea ajutorului militar în Ucraina pe durata războiului şi creşterea presiunii economice asupra Rusiei
- Orice pace durabilă trebuie să asigure suveranitatea şi securitatea Ucrainei, iar Ucraina trebuie să fie prezentă la masa negocierilor de pace
- În cazul unui acord de pace, liderii europeni vor încerca să descurajeze orice invazie viitoare a Rusiei în Ucraina
- Va exista o “coaliţie a celor dispuşi” pentru a apăra Ucraina şi a garanta pacea în ţară
Starmer a mai anunţat că guvernul britanic va permite Ucrainei să utilizeze 1,6 miliarde de lire sterline din fondurile de export britanice pentru a cumpăra peste cinci mii de rachete de apărare aeriană. El spune că acestea vor fi fabricate în Belfast, creând locuri de muncă în sectorul britanic al apărării.
El a precizat că scopul este de a pune Ucraina în cea mai puternică poziţie, astfel încât să poată negocia de pe o poziţie de forţă.
Starmer a declarat că ţările din coaliţia “celor dispuşi” vor intensifica planurile acum. “Europa trebuie să ducă greul”, a spus el, adăugând: “Dar acordul are nevoie de sprijinul SUA”. “Permiteţi-mi să fiu clar, suntem de acord cu Trump cu privire la nevoia urgentă de o pace durabilă. Acum trebuie să realizăm împreună acest lucru”.
Starmer a precizat că, în cadrul summitului de astăzi, liderii au convenit să se întâlnească din nou în curând pentru a „menţine ritmul din spatele acestor acţiuni” şi pentru a continua să lucreze la un plan comun.
„Ne aflăm astăzi la o răscruce în istorie”,
spune el.
„Acesta nu este un moment pentru mai multe discuţii – este timpul să acţionăm şi să ne unim în jurul unui nou plan pentru o pace justă şi durabilă”.
Flancul estic, ferm pe poziție: Polonia vorbește de asumarea responsabilității, România preferă America înapoi la masa discuțiilor
Premierul polonez Donald Tusk a declarat, duminică seară, că summitul de la Londra a fost „istoric” el afirmând că reuniunea a avut loc într-un moment de „mare provocare pentru întreaga Europă, nu doar pentru UE şi Ucraina”, relatează The Guardian.
El a subliniat că „nu există nicio îndoială cine este agresorul şi cine este cel agresat, şi cine are Europa de partea sa” şi a confirmat că se vorbeşte despre „asumarea unei mai mari responsabilităţi” pentru finanţarea armatei şi a apărării de către ţările europene.
Tusk a spus că nu există „nicio îndoială cine este agresorul şi cine este cel agresat, şi cine are Europa de partea sa, dar a confirmat că se vorbeşte despre «asumarea unei mai mari responsabilităţi» în ceea ce priveşte finanţarea pentru armată şi apărare de către ţările europene.
El a subliniat că Polonia este ţara care cheltuieşte cel mai mult în cadrul NATO, cu un PIB de 4,7%, şi a adăugat că se bucură „că tot mai multe ţări merg dincolo de cuvinte şi declaraţii … pentru a creşte cheltuielile”.
De asemenea, el a respins orice sugestie privind o fractură durabilă între Europa şi SUA, insistând că „nu putem lăsa să se întâmple acest lucru”.
„Din fericire, toţi, fără nicio excepţie şi indiferent de emoţiile pe care le putem simţi, dorim ca relaţiile noastre transatlantice, UE-SUA, să fie cât mai puternice posibil”,
a spus el.
Vorbind despre summitul Consiliului European de săptămâna viitoare, el a spus că îl priveşte cu un „optimism precaut” că acesta va „trimite un impuls foarte clar, arătându-i lui Putin şi Rusiei că nimeni aici, în Occident, nu intenţionează să cedeze şantajului şi agresiunii sale”.
Polonezul Tusk a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a propune un format în care Europa, Turcia şi Canada să se implice pentru a pune la punct „un plan concret de negocieri” cu Rusia.
„Cu toţii avem sentimentul în acest moment că nimeni nu are un plan în acest sens, iar acest sentiment de haos, de abordare improvizată … stârneşte uneori emoţii, aşa cum am văzut în spectacolul nepotrivit de la Washington de acum câteva zile, pe care cu toţii am prefera să-l evităm”,
a spus el.
Tusk a dezvăluit, de asemenea, că mulţi lideri au vorbit despre impresiile lor cu privire la întâlnirea lui Zelenski cu Trump, unii dintre ei exprimându-şi părerile „ pesimiste ”, însă toţi au insistat asupra necesităţii de unitate.
El a mai explicat că liderii nu au discutat despre garanţii de securitate pentru Ucraina şi a avertizat încă o dată că orice astfel de declaraţie ar trebui să fie strict obligatorie pentru a nu oferi „falsa iluzie a unei securităţi”.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat la Londra că garanţiile de securitate acordate Ucrainei nu pot fi asigurate fără sprijin din partea SUA, iar reluarea dialogului dintre Ucraina şi SUA ar contribui la încheierea cât mai rapidă a conflictului. Bolojan a anunţat că s-a luat decizia menţinerii sprijinului militar pentru Ucraina şi se va avea în vedere creşterea bugetelor pentru apărare în perioada următoare. Liderii prezenţi la Summit au mai decis să continue consultările şi, până la sfârşitul săptămânii viitoare, să fie adoptate decizii în sensul celor stabilite.
”În urmă cu o oră şi jumătate s-a încheiat la Londra întâlnirea de coordonare în vederea organizării Consiliului European de săptămâna viitoare, din data de 6 martie, şi a unei întâlniri, în data de 7, cu ţările care nu fac parte din Uniunea Europeană, dar care îşi doresc o abordare a soluţiei războiului din Ucraina care să dea o pace sigură. În această întâlnire, în afara schimburilor de opinii şi de puncte de vedere, s-au convenit câteva aspecte”,
a spus preşedintele într-o declaraţie de presă.
”Până la încheierea focului, deci la realizarea unui armistiţiu, menţinerea sprijinului financiar şi militar pentru Ucraina. În al doilea rând, pregătirea ţărilor europene pentru ca acestea să-şi asume o povară mai mare pentru pacea în Europa şi, în acest sens, se va avea în vedere creşterea bugetelor pentru apărare în perioada următoare”,
a anunţat Bolojan.
Preşedintele interimar a mai spus că de asemenea, s-a convenit că garanţiile de securitate care pot fi acordate pe Ucrainei nu pot fi asigurate fără un sprijin din partea Statelor Unite ale Americii.
”Aceste garanţii de securitate nu sunt doar pentru Ucraina, ci, practic, sunt pentru tot Flancul vestic, de la Baltică până la Marea Neagră. În acest sens, în continuarea parteneriatului transatlantic, se va lucra la un plan comun, în aşa fel încât garanţiile de securitate să fie asigurate atât cu o implicare mare a ţărilor europene, dar şi bazându-se pe un sprijin pe care Statele Unite l-ar putea asigura”,
a spus Bolojan.
Ilie Bolojan a mai anunţat că, pentru încheierea unui armistiţiu şi a unei încetări a focului cât mai repede, o reluare a dialogului dintre Ucraina şi Statele Unite ar contribui la încheierea cât mai rapidă a conflictului şi la încetarea focului.
”Ţările prezente au convenit ca în etapa următoare să aibă consultări şi, până la sfârşitul săptămânii viitoare, să fie adoptate deciziile în acest sens”,
a spus în final preşedintele.









