Trump 2.0 și ”palatul zburător”: și-a luat SUA pe persoană fizică și a banalizat corupția
Încă din timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, au început să fie trase semnale de alarmă privitoare la amestecul intereselor personale și de afaceri ale președintelui cu exigențele celei mai înalte funcții publice din statul american. Diverși interesați de o relație bună cu Trump, inclusiv reprezentanți de la vârful altor state, au înțeles că bunăvoința se poate cumpăra, cu mese și rezervări de camere în unele dintre hotelurile holding-ului său imobiliar. Însă începutul acestui al doilea mandat al lui Donald Trump face ca vechile preocupări să pară deja derizorii, scrie cotidianul The New York Times, într-o amplă analiză a unui adevărat ecosistem de corupție instalat la vârful administrației americane.
”Palatul zburător”
Ideea administrației Trump de a accepta în dar un avion de lux în valoare de 400 de milioane de dolari de la familia regală din Qatar este doar cel mai recent exemplu al unei atmosfere din ce în ce mai lipsite de restricții și pudibonderii legate de corupție la Washington sub Trump 2.0.
În ce privește avionul, alintat deja ”palat zburător”, Donald Trump îl va putea folosi pe durata funcției sale la Casa Albă, fiind primit drept cadou în calitatea sa de șef al Statelor Unite. Însă pare destul de clar că Trump ar putea avea de gând să îl transfere în patrimoniul unor entități pe care le controlează, în așa fel încât să îi revină și după încheierea mandatului. Totuși, a declarat deschis că nu are planuri să îl folosească în scopuri personale după ce va părăsi funcţia.
”Cred că este un gest minunat din partea Qatar-ului. Îl apreciez foarte mult. Niciodată n-aş fi unul care să refuze o astfel de ofertă. Adică, să fiu eu prostul ăla care să spună «Nu, nu vrem un avion gratuit, foarte scump»?”,
a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă înainte de a pleca într-un turneu în Orientul Mijlociu.
Avionul de lux va fi echipat pentru a servi drept Air Force One (avion prezidenţial) și ar urma să devină unul dintre cele mai valoroase cadouri primite vreodată de oficialii SUA.
Bunul simț, exclus din dicționare
Este doar un exemplu al felului în care a doua administrație Trump manifestă un dispreț fățiș față de normele de bună cuviință de odinioară și față de barierele juridice și politice tradiționale care guvernează conduita în serviciul public.
Acest mod de comportament este în mod clar încurajat inclusiv de hotărârea Curții Supreme de anul trecut, prin care a fost acordată o imunitate extinsă președinților SUA pentru acțiunile lor în perioada exercitării mandatului oficial. Mai mult, realitatea politică de la Washington îi asigură și mai multă liniște lui Trump, care are o influență decisivă în Partidul Republican și, ca atare, nu are să se teamă defel de declanșarea vreunei proceduri de impeachment.
Un sfert de miliard de dolari pentru petrecerile de inaugurare
Comitetul inaugural al lui Donald Trump a încasat 239 de milioane de dolari de la grupuri de interese de afaceri cu mare dare de mână, care sperau să îi intre în grații sau – cel puțin – să evite efectele acceselor sale de furie. Suma reprezintă un record absolut, fiind mai mult decât dublă față de recordul anterior, de 107 milioane de dolari, stabilit de tot de comitetul inaugural Trump, la mandatul anterior, în 2017.
În mod evident, o astfel de sumă nu a putut fi cheltuită pentru scopul pentru care a fost strânsă, și anume organizarea evenimentelor din jurul inaugurării noului mandat prezidențial. Însă, comitetul inaugural nu a făcut publică destinația sumelor rămase, aceasta rămânând în continuare un mister.
$TRUMP și limbile catifelate
Cu puțin timp înainte de a reveni la Casa Albă, Donald Trump și-a lansat și un așa-zis meme-coin, $TRUMP, care le oferă investitorilor de pe piețele crypto din întreaga lume neprețuita ocazie de a-l îmbogăți pe președintele SUA. De altfel, în mai puțin de 4 luni, familia Trump a câștigat deja câteva milioane bune din comisioanele de tranzacție, iar propria rezervă de monedă digitală valorează alte câteva miliarde de dolari, cel puțin pe hârtie.
În această lună, Trump a mers chiar și mai departe: a organizat o licitație al cărui mare premiu este prezența la un eveniment super-exclusivist organizat de Trump pe 22 mai, inclusiv o cină privată la unul dintre terenurile de golf ale familiei Trump. Cei mai mari deținători de $TRUMP vor beneficia și de un tur al Casei Albe.
Potrivit companiei Inca Digital, primii 220 de deţinători – cei care se calificau pentru participarea la eveniment – aveau vinerea trecută acumulate dețineri de 160 milioane dolari.
În weekend-ul lansării, care a coincis cu inaugurarea sa ca președinte, valoarea $TRUMP a urcat brusc la 75 dolari, apoi a scăzut destul de rapid la 7,5 dolari, adică și-a pierdut 90% din valoare. Duminica trecută, $TRUMP se tranzacţiona în jurul valorii de 14 dolari.
Desigur că licitația a mărit din nou interesul pentru criptomonedă, deși aceasta este un activ criptografic exclusiv virtual, fără nicio valoare intrinsecă.
Manopera ”Dragnea” la Casa Albă
Eliminarea constrângerilor legale privitoare la fapte de corupție a fost una dintre primele inițiative legislative ale noii administrații.
Luna trecută, administrația Trump a desființat o unitate a Departamentului de Justiție dedicată investigării infracțiunilor legate de criptomonede.
Anterior, Donald Trump ordonase Departamentului de Justiție suspendarea aplicării Legii privind practicile de corupție în străinătate (Foreign Corrupt Practices Act – FCPA), care data încă din 1977 și care incrimina mituirea oficialilor străini de către companiile care operează în Statele Unite.
Între timp, procuroarea generală Pam Bondi, ea însăși fostă lobby-istă bine plătită pentru statul Qatar, a restrâns aplicarea unei legi care impune lobby-iștilor guvernelor străine să înregistreze astfel de relații și să dezvăluie sumele pe care le încasează.
De altfel, în legătură cu acest cel mai recent caz, al avionului primit în dar de Trump, administrația de la Washington nu și-a făcut publică analiza juridică privind acordul cu Qatarul.
O sursă familiarizată cu chestiunea, citată de The New York Times, a declarat că Pam Bondi a semnat personal un memoriu al Departamentului de Justiție prin care a binecuvântat planul ca fiind legal, deși sursa a adăugat că acesta fusese redactat și aprobat de niște avocați din Biroul de Consiliere Juridică al Departamentului.
Boală lungă
Pe de altă parte, unele aspecte ale acestei schimbări de paradigmă politică și culturală legate de corupție sunt anterioare administrațiilor conduse de Trump.
În 2016, Curtea Supremă a decis, în unanimitate, îngreunarea urmăririi penale a funcționarilor publici pentru corupție, restrângând definiția ceea ce constituie un ”act oficial” în legislația federală privind luarea de mită, anulând condamnarea pentru corupție a unui fost guvernator al statului Virginia.
De altfel, Washington-ul este de multă vreme locul unde banii și politica se întretaie în modalități oculte, niciunul dintre cele două mari partide americane neavând monopolul asupra persoanelor dornice să exploateze funcția publică în scop privat.
Anul trecut, de pildă, un senator democrat din New Jersey, Robert ”Bob” Menendez, a demisionat din funcție după ce a fost condamnat pentru luare de mită.
Ba chiar fiul fostului președinte democrat, Hunter Biden, a obținut un loc profitabil în Consiliul de Administrație al unei companii ucrainene de gaze în timp ce tatăl său, Joe Biden, era vicepreședinte al SUA, scandalul având ecouri chiar și astăzi, inclusiv în atitudinea agresivă pe care Donald Trump o afișează în raport cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Traficarea influenței sale, în calitate de fiul al vicepreședintelui SUA, a fost considerată pe scară largă ca fiind cel puțin nepotrivită, deși detaliile reale ale afacerii au trecut oarecum în plan secund, fiind umbrite de o întreagă teorie a conspirației, promovată de dreapta republicană trumpistă, conform căreia aceasta implica și o mită din partea unui oligarh rus.
Însă momentul actual, care vine în contextul în care strategia crypto a lui Donald Trump se suprapune intenției sale declarate de a primi cu brațele deschise avionul de lux qatarez drept cadou, reprezintă un punct de maxim în ce privește apetența cu care președintele, apropiații din familia sa, precum liota de indivizi și companii care orbitează în jurul său își valorifică fără vreo reținere poziția pentru a acumula beneficii personale sau pentru a-și promova agenda personală, separat de elaborarea politicilor guvernamentale.
Corupția și șantajul ca stil de viață și profesiune de credință
The New York Times trece în revistă câteva dintre cele mai notorii exemple ale acestui nou stil prezidențial de la Casa Albă
Donald Trump a făcut presiuni majore asupra mai multor firme mari de avocatură pentru a le convinge să doneze zeci de milioane de dolari sub formă de servicii juridice gratuite. În caz contrar, erau amenințate că vor primi interdicție de la participarea la activități guvernamentale, atât pentru firmele de avocatură în sine, cât și pentru clienții lor. Alte firme de avocatură, care au refuzat ”oferta”, au contestat directivele și ordinele sale în instanță, cu un succes tot mai mare.
De asemenea, a găsit și alte modalități de a stoarce de bani marile companii de tehnologie. Astfel, în luna februarie, The Wall Street Journal scria că Amazon a plătit 40 de milioane de dolari pentru drepturile de difuzare a unui viitor documentar despre Prima Doamnă, Melania Trump.
Un alt gigant tehnologic american, Meta, a fost de acord să plătească 25 de milioane de dolari organizației non-profit care va construi și va administra viitorul Muzeu Prezidențial al lui Donald Trump, pentru a pune capăt procesului privitor suspendarea contului său de către Facebook, după ce acuzațiile de fraudare a alegerilor din 2020 au culminat cu atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului.
Proprietarii unora dintre marile organizații de presă din SUA acceptă, la rândul lor, soluționarea amiabilă a unor procese intentate de Donald Trump, deși în multe cazuri avocații acestora susțin că procesele ar fi putut fi câștigate lejer. Astfel, ABC News a fost de acord să plătească 15 milioane de dolari fundației Muzeului Trump.
Gigantul Paramount, care are nevoie de aprobarea administrației Trump pentru o afacere care privește vânzarea unui studio de la Hollywood, are în vedere o înțelegere similară cu Trump într-un proces pe care președintele l-a intentat împotriva uneia dintre companiile-fiice, CBS News, cu privire la modul în care emisiunea ”60 Minutes” a editat un interviu cu vicepreședintele Kamala Harris, anul trecut, în timpul campaniei electorale.
”Palatul zburător” și ”marele conducător”
Planul lui Trump legat de avionul primit din Qatar este să îl folosească pe post de avion prezidențial – Air Force One – până la sfârșitul mandatului, când se preconizează că Boeing ar urma să termine construcția unei noi generații de aeronave prezidențiale.
Ulterior, Pentagonul l-ar transfera fundației care se va ocupa de Muzeul Prezidențial.
În scurta declarație de dinaintea plecării în turneul din Orientul Mijlociu, Trump a spus că avionul donat ”bibliotecii prezidenţiale”. Acestea sunt, îndeobște, facilități de cercetare istorică, sub tutela Arhivelor Naționale ale SUA. Deseori, se organizează în vecinătatea sau în incinta unor muzee conduse de fundații private dedicate foștilor președinți, așa cum ar putea fi cazul și aici.
Donald Trump a comparat acest plan cu cel al muzeului lui Ronald Reagan din Simi Valley, California, unde un Boeing 707 prezidențial reprezintă acum principala atracție turistică. Diferența este că acel avion se afla la sfârșitul duratei sale de funcționare, fiind folosit ca Air Force One din 1973 până în 2001, înainte de a fi dezafectat. De asemenea, acesta rămâne în proprietatea Forțelor Aeriene și este doar împrumutat cu titlu permanent către muzeu.
Desigur că ”palatul zburător” va fi încă aproape nou în 2029, la încheierea actualului mandat, ceea ce ridică întrebarea dacă fundația muzeală Trump, condusă de apropiați ai săi, i-ar permite fostului președinte să continue să folosească avionul după ce va fi părăsit funcția. Oficial, Donald Trump a negat că aceasta ar fi intenția sa.
Oricum ar fi, donarea avionului pentru fundația muzeală ar fi absurdă, ținând cont că ar fi o aeronavă extrem de scumpă și aproape nouă, care ar putea fi încă folosită mult și bine de viitorii președinți. Dezafectarea și afișarea sa într-un viitor muzeu dedicat lui Donald Trump nu ar servi, desigur, decât glorificării eterne și cultului personalității ”marelui conducător”.









