Bolojan a prezentat lista măsurilor de redresare bugetară. ”Tot ce am spus se va și întâmpla!”
Premierul Ilie Bolojan a prezentat pachetul de măsuri pe care Guvernul îşi asumă răspunderea în Parlament.
Pe scurt, cota standard TVA va crește de la 19% la 21%, vor creşte cu 10% accizele la alcool, carburanţi şi tutun, se introduce contribuția pentru sănătate la pensiile de peste 3.000 lei. De asemenea, impozitul pe dividende rămâne 10% în 2025, apoi va ajunge la 16% în 2026.
Premierul a mai precizat că titularii din sistemul de educaţie nu îşi vor pierde locurile de muncă şi nu li se taie din salarii.
În discursul său, premierul a spus că ”măsurile au caracter excepțional și urmăresc să asigure Guvernului finanțarea necesară respectării angajamentelor asumate cu încadrarea în ținta de deficit”.
”Știu că nu sunt măsuri populare. Această perioadă dificilă va fi limitată. După ea există speranță. Muncim, zi de zi, pentru a scurta, cât mai mult, perioada mai dificilă prin care România trece și pentru că aceste măsuri să fie drepte.”
Premierul Ilie Bolojan a prezentat în plenul Parlamentului pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul îşi asumă răspunderea în Parlament şi care vizează reorganizarea TVA, cota standard urmând a fi de 21%, cota redusă de 11% (pentru alimente de bază, medicamente, lemn de foc, cărţi, canalizare, energie termică, HoReCa – temporar.
El a vorbit şi despre creşterea necesară a unor accize.
”Vor creşte cu 10% accizele la alcool şi carburanţi. De asemenea, vor creşte accizele şi pentru tutun”,
a spus Ilie Bolojan, citat de News.ro.
Ilie Bolojan a anunţat şi introducerea CASS pentru pensii peste 3.000 lei.
”Se plăteşte doar pentru partea care depăşeşte acest prag. Obiectivul dorit este creşterea numărului de contribuabili la sănătate de la 6 milioane, la 8 milioane”,
a precizat Bolojan.
Premierul a anunţat şi taxarea capitalurilor mari.
”Impozitul pe dividende rămâne 10% în 2025, apoi va ajunge la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026. Profiturile suplimentare ale băncilor şi companiilor de jocuri de noroc se impozitează mai mult, iar câştigurile companiilor de jocuri de nororc vor fi suprataxate”,
a spus el.
Premierul a anunţat şi îngheţarea unor cheltuieli bugetare.
”În anul 2026 se îngheaţă salariile şi pensiile din sistemul public. Se limitează angajările şi sporurile nejustificate.”
Premierul a venit şi cu clarificări legate de educaţie.
”Aş vrea să fie limpede pentru toată lumea: titularii din Educaţie nu-şi pierd locurile de muncă şi nu li se taie din salarii. Da, e adevărat, vor fi mai puţine plăţi cu ora şi câştigurile suplimentare din această activitate se vor reduce. Iar bursele nu dispar, dar sistemul se reorganizează pentru a deveni sustenabil şi meritocratic. Bursele vor fi acordate doar pentru merit real şi burse sociale pentru nevoi reale. Se elimină, aşadar, anomalia prin care aproape o întreagă clasă primea bursă de merit fără performanţă”,
a spus el.
”Gândiţi-vă că în trei ani de zile, din cauza anomaliilor din sistem, bugetul pentru bursele elevilor a crescut de peste 25 de ori, de la 188 de milioane la 4,7 miliarde”,
a completat premierul.
El a mai spus că norma didactică va creşte cu 2 ore, ajungând în felul acesta aproape de norma medie europeană.
Promisiunea lui Bolojan: ”Tot ce am spus că se va pune în practică, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru!”
Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, în cadrul şedinţei de plen comun în care Guvernul îşi asumă răspunderea, pe primul pachet de măsuri fiscale, că nu este un gest uşor, nici pentru el şi nici pentru colegi, nici pentru coaliţia de partide care îşi asumă această decizie dar este, însă, o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate.
România are nevoie de corectarea acumulărilor negative, iar acest pachet este începutul, a mai spus el, potrivit News.ro.
”Vin astăzi în faţa dumneavoastră şi a tuturor românilor care ne urmăresc pentru a angaja răspunderea Guvernului României pentru primul pachet de măsuri fiscale şi bugetare. Un pachet de măsuri pe care suntem nevoiţi să le luăm într-o perioadă foarte scurtă. Nu este un gest uşor, nici pentru mine, nici pentru colegii mei, nici pentru Coaliţia de partide care îşi asumă această decizie. Este, însă, o urgenţă naţională şi un act de responsabilitate.
România a avut anul trecut cel mai mare deficit din UE. Dacă România ajunge la ratingul de junk, vom avea taxe mai mari, prețuri mai mari și putere de cumpărare mai mică, dobânzi la credite mai mari. Suntem aici pentru a evita acest scenariu, pentru ca România să renască economic și să prospere.
Știu că nu sunt măsuri populare. Această perioadă dificilă va fi limitată. După ea există speranță.
Suntem printre țările cu cele mai mici venituri fiscale din UE, sub 30% din PIB, față de 40% în vestul Europei. Trebuie să combatem evaziunea fiscală și fraudarea banului public, dar asta nu se poate face de pe o zi pe alta.
În spațiul public se discută că vor avea de suferit doar cei mai amărâți și sinecuriștii nu vor avea nimic de pierdut. Că s-a început cu bursele, nu cu politicienii. Vreau să asigur pe toată lumea de un lucru foarte clar.
Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va și întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim-ministru.
Până la sfârșitul lunii iulie, vom reveni în fața Parlamentului României cu acest al doilea pachet de măsuri, cu accent pe echitate, moralitate și eficiență.
Vorbim despre reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepţiilor, calculul corect al pensiilor şi intrarea în pensie la vârsta generală, reforma companiilor de stat şi a autorităţilor autonome. Restructurăm ASF, ANCOM şi ANRE. Reducem numărul de membri şi indemnizaţiile din consiliile de administraţie. Transparentizăm activităţile şi contractele”
Apoi, premierul a făcut un apel la responsabilitate către Opoziție:
”Participați la îmbunătățirea deciziilor, nu la blocarea lor. Iar cultivarea dezbinării nu poate mări salariile și pensiile. Iar o țară dezbinată va fi o țară mai slabă!”
Ilie Bolojan a încheiat discursul din fața Parlamentului cu un apel către cetățenii români:
”Românii care ne ascultă acum s-ar putea întreba de ce ne-ar interesa ratingul ţării noastre, ce legătură are cu fiecare dintre noi personal? Din păcate, fiecare român ar fi direct afectat de consecinţe. Impactul ar lovi deopotrivă pe tineri şi seniori, pe angajaţii de la stat şi de la privat, pe micii întreprinzători şi marile companii, fiecare familie.
Nu suntem încă în ceasul al doisprezecelea. Suntem însă la limită. Suntem aici să evităm acest scenariu, pentru ca România să renască economic şi să prospere în următorii ani.
Suntem conștienți că aceste măsuri se vor resimți în viața de zi cu zi a unui număr foarte mare de concetățeni.
Privim cu responsabilitate și solidaritate efectele ce vor urma și lucrăm cu toată energia pentru a atenua aceste efecte. Muncim, zi de zi, pentru a scurta, cât mai mult, perioada mai dificilă prin care România trece și pentru că aceste măsuri să fie drepte.
Și eu și colegii mei, avem convigerea că împreună vom aduce țara noastră pe linia de dezvoltare corectă ce poate genera în următorii ani prosperitate și siguranță pentru cât mai mulți dintre români.”
Ce urmează?
Forma finală a legii pe care Guvernul își asumă răspunderea în Parlament este disponibilă aici.
Opoziţia are la dispoziţie trei zile pentru a depune moţiune de cenzură, după prezentarea programului în Parlamentul României. Dacă moțiunea împotriva guvernului este respinsă, legea se consideră adoptată, dar poate fi contestată la CCR sau trimisă spre reexaminare de președinte. Dacă moțiunea este validată, proiectul este respins, iar guvernul este demis.
George Simion a anunțat că AUR va iniția moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, în această săptămână, dar nu este clar dacă a obținut necesarul de 116 semnături, în condițiile în care partidul are mai puțin de 90 de locuri în parlament.
În fața Parlamentului României, are loc un protest al sindicaliștilor din Sănătate și Educație, început încă dinaintea ședinței în care guvernul își asumă răspunderea pentru pachetul fiscal. Manifestații au loc și în țară, în fața caselor de pensii sau a prefecturilor.









