Pachetul fiscal nr.2: Bolojan taie în carne vie. Război declarat cu Fiscul și companiile de stat
Premierul Ilie Bolojan a precizat, vineri, într-o conferinţă de presă, că al doilea pachet de măsuri urmăreşte reforma societăţilor la care acţionar este statul. Acestea trebuie să-şi reducă pierderile, să-şi modifice indicatorii de performanţă şi chiar să obţină profituri. Se va modifica legislaţia, astfel încît consiliile de conducere să aibă mai puţini membri, iar indemnizaţiile acestora vor fi plafonate.
Potrivit premierului, urmează noi măsuri pentru reducerea deficitului.
”Un pachet ţine de reforma societăţilor comerciale în care acţionar important este statul. De la creşterea indemnizaţiilor conducerilor, de la radamentele lor, de la pierderile lor rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. Din păcate, aceste active sunt mult sub potenţialul pieţelor”,
a declarat premierul.
Acesta a precizat că se referă la ”pierderi mai mici, la o mai bună calitate, chiar la profituri mai mari să le investim în sănătate şi educaţie”.
”Vom asigura transparenţa gestionării tuturor companiilor de stat, publicând datele care ţin de conducere”,
a mai declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, de asemenea, se vor modifica indicatorii de performanţă.
”Vom modifica indicatorii de performanţă. Toate conducerile funcţionează pe contracte de management, pe baza unor indicatori de performanţă care sunt formali, care nu înseamnă indicatori specifici şi dacă ţi-ai făcut şedinţele lunare şi mai faci ceva, ţi-ai atins indicatorii”,
a declarat premierul.
Acesta a precizat că se va modifica legislaţia, propunând reducerea membrilor de conducere şi plafonarea indemnizaţiilor.
Premierul a mai afirmat că sunt companii unde profiturile sunt foarte mari, în poziţii de tip monopolist şi ”doar dacă te duci la serviciu faci profit”.
”E nevoie de reducerea piederilor şi închiderea societăţilor care au pierderi mai mulţi ani consecutivi. Propunem modificarea legislaţiei ca societăţile adminsitrate de AMEPIP să nu mai gestioneze 1.400 de societăţi, că nu le poate gestiona, iar numărul să se reducă la cele relevante, care nu pot depăşi 200”,
a afirmat Bolojan.
Acesta precizează că, ”stabilind nişte praguri rezonabile, ne putem concentra unde impactul e mare şi indicatorii de performanţă trebuie să facă ca cei din conducere să se zbată din greu să le îndeplinească”.
”Activele statului să fie astfel bine administrate”,
a precizat premierul, explicând că există un grup de lucru pentru acest pachet de măsuri condus de vicepremierul Dragos Anastasiu din care fac parte reprezentanţii mai multor ministere.
Principalele declarații ale prim-ministrului Ilie Bolojan:
- Primul pachet de reforme s-a referit exclusiv la componente structurale, ca să putem testa atât reacțiile Ecofin, dar și pe cele ale piețelor. Ambele au fost pozitive și imediat după aceea ne-am împrumutat la dobânzi mai mici, pentru că marja de risc a țării este mai scăzută. Au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi, pentru următorii 14 ani, cumulat, doar cu acest pachet.
- Agențiile de rating au apreciat pachetul ca pe un prim pas important, dar îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de măsurile adoptate în continuare și de cum vor fi ele puse în practică, de disciplina financiară și de evitarea revenirii la măsuri populiste. Dacă nu controlăm cheltuielile și nu ne încasăm veniturile, atunci măsurile care vor trebui luate vor fi mult mai dureroase.
- Un pachet important ține de instituțiile financiare în care acționar principal este statul. De la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au rezultă un tablou foarte prost pentru stat.
- Vom asigura transparența gestionării companiilor de stat, publicând, de săptămâna viitoare, toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom modifica indicatorii de performanță, pentru că toate conducerile funcționează pe baza unor contracte de management – unii s-au instalat, pentru câțiva ani de zile, pe baza unor indicatori care sunt formali, de multe ori, care nu țin de domeniul respectiv și, dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă bifezi câte ceva, ai rezolvat o bună parte din indicatori.
- Vom propune reducerea numărului de membri în în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor. Ați văzut ce s-a întâmplat, pe fondul unei legislații interpretate “cum ne-a convenit nouă”, am constatat că putem avea până la trei salarii medii pe ramură, după care încă trei salarii variabile pe ramură, deci plus șase salarii, și ne-am dus la șase salarii. S-a abuzat de aceste prevederi.
- E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți – reducerea subvențiilor de la stat, stabilirea și calcularea corectă a numărului de angajați, profiturile suplimentare să revină statului.
- E nevoie de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care au pierderi mai mulți ani consecutivi. Vom propune modificarea legilor, astfel încât numărul de societăți gestionate azi de AMEPIP, care trebuia să vină cu indicatori foarte buni, să nu mai gestioneze 1.400 de societăți, cât spune că gestionează, căci de fapt nu le poate gestiona, iar numărul acestora să se reducă la cele relevante pentru economia românească, care în niciun caz nu poate depăși 200.
- Sunt societăți cu 2-3 angajați sau cu mai mulți membri în consiliile de administrație decât angajați.
- Fiecare ban pierdut zilnic, printr-o guvernare mediocră sau administrarea proastă a acestor active, înseamnă, cumulat, pierderi de miliarde de euro pentru țara noastră. Această negociere va putea avea loc dacă oamenii își dau seama că sunt într-o situație ridicolă. Altfel, va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar nu mai putem tolera situația.
- Băncile noastre de stat, cu management performant, cu comitete, cu consilii, la limita maximă, cu indemnizații maxime, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului sunt în această situație, să fim bine înțeleși. Trebuie să vadă dacă e loc de mai bine, pentru a fi administrate mai bine, pentru că de acolo statul poate încasa mai mult profit și pot fi lucruri mai bune în economia noastră.
- Mă gândesc la CFR, la Metrorex… în fiecare an, statul subvenționează cu miliarde de lei acest companii. CFR Călători are bani 80% din subvenții și 20% din venituri proprii. E simplu să stai pe salarii mari și să aștepți 1,4 miliarde de la guvern, pentru că tu ai rămas fără buget. Astfel de lucruri, dacă le mai tolerăm, va continua risipa bugetară și e doar o problemă de timp până revenim de unde am plecat.
- Altă componentă importantă – modificarea legislației fiscale și măsuri pentru încasarea veniturilor. Înainte de majorarea taxelor, ar fi bine să le încasăm pe cele stabilite deja, asta ne-au spus cetățenii.
- O direcție importantă este creșterea gradului de încasare. Nu putem face asta de pe o zi pe alta. Pentru a combate munca la negru, trebuie controale serioase, la micile construcții de exemplu, unde munca la negru este o constantă, dar trebuie indicatori de performanță la cei care fac controale.
- E nevoie să terminăm digitalizarea ANAF, nu am văzut să se facă acest lucru, pentru că dacă era, se vedeau problemele prin analizele de risc.
- Trebuie să limităm eșalonările, să întărim capacitatea de executare silită, de confiscare. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile – avem practici neunitare la controale.
- Avem acumulări de arierate mari, ceea ce arată că unele societăți au fost protejate în acești ani (de Fisc), societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care consemnează sume mai mici decât cele reale, consilierea celor care administrează societățile, mai bine zis controale formale.
- Toate instituțiile cu competență în acest domeniu trebuie să aibă altă abordare, să colaboreze, să facă controale integrate, să facă schimb de date, ca să combatem evaziunea fiscală, și, în paralel, frauda în sistemul public.
- A doua direcție importantă este reducerea risipei din sistemul de sănătate. O componentă importantă a cheltuielilor statului se duc aici, nu mă refer la sumele din fonduri UE sau din programele Ministerului pentru Investiții, ci la sumele de la Casa de Sănătate.
- În 2024, am avut 73 de miliarde de lei cheltuieli, iar în această vară estimăm 77 de miliarde. La întâlnirea cu președintele Casei, am fost informat că avem nevoie de încă de cel puțin 14 miliarde pentru încheierea acestui an, pentru că din martie nu se mai achită sumele complete către Casa de Sănătate. Dacă continuăm așa, ce obținem suplimentar din accize, de exemplu, vom aloca aici.
- Se vede că în ultimii ani, aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mai mari, cel puțin cu 10%, față de creșterea veniturilor. Deci se vede că direcția nu este una bună. Avem această risipă – avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal, nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau să facă performanță, pentru că nu are de ce.
- De exemplu: șefii de secții dintr-un spital clinic nu sunt numiți de directorul spitalului, ca să aibă autoritate asupra lui, ci îl numește Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine credeți că va asculta, de managerului de spital? Sau se va gândi cum rezolvă aspectele pentru a se ocupa de alte aspecte?
- Există o limitare de sporuri, cred că de 30%, spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri la salarizarea unui spital, ci introduc și primăria sau Consiliul Județean, și atunci baza la care se aplică procentul este mult mai mare. Totul este legal.









