Calota glaciară care acoperă Groenlanda se topește dincolo de punctul reversibilului
Un studiu recent, citat de Reuters, trage un semnal de alarmă asupra posibilității ca topirea calotei glaciare care acoperă o mare parte din insula Groenlanda să fie deja ireversibilă, indiferent cât de repede s-ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Oamenii de știință au studiat datele despre 234 de ghețari de pe teritoriul arctic vreme de 34 de ani, până în 2018, și au descoperit că ninsorile anuale nu mai erau suficiente pentru a completa cantitatea de apă în stare solidă care se pierd pe timpul verii prin topirea ghețarilor.
Fenomenul provoacă deja o creștere cu aproximativ un milimetru pe an al nivelului mării. Dacă toată gheața Groenlandei va ajunge în oceanul planetar, apa eliberată ar ridica nivelul mării cu 6 metri, în medie, ceea ce ar fi suficient pentru a inunda multe orașe de coastă din întreaga lume. Totuși, acest proces ar dura decenii.
Zona Arctică se încălzește cu un ritm de cel puțin două ori mai rapid decât restul lumii, potrivit datelor strânse în ultimii 30 de ani.
Oamenii de știință s-au preocupat de mult timp de soarta Groenlandei, având în vedere cantitatea gigantică de apă cuprinsă în calota glaciară. Noul studiu citat sugerează că gheața care acoperă teritoriul insulei se poate acumula în cel puțin 100 de ani, ceea ce arată cât de dificil este să re-crești ghețarii după ce au început să se topească.
Urmărind imaginile satelitare ale ghețarilor, cercetătorii au remarcat că ghețarii mai aveau o șansă de 50% de a-și recâștiga vreodată cantitatea de gheață originală înainte de 2000, dar aceste șanse sunt de atunci în continuă scădere.
Cercetătorii glaciologi de la Universitatea din Ohio, care au participat la studiu, opinează că rezultatele acestuia ar trebui să stimuleze guvernele să facă planuri și strategii care să pregătească statele costiere pentru creșterea nivelului mării. ”Ceea ce se întâmplă în regiunile polare nu rămân doar acolo”, a spus Michaela King, cercetător în echipa Universității Ohio.
Cu toate acestea, lumea trebuie să continua reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a încetini ritmul schimbărilor climatice, au spus oamenii de știință. Chiar dacă Groenlanda nu își va recâștiga cea mai mare parte a gheții care a acoperit cei 2 milioane de kilometri pătrați, ținerea sub control a creșterii temperaturii globale poate încetini rata topirii gheții arctice.
”Când ne gândim la acțiunea climatică, nu vorbim despre construirea înapoi a gheții Groenlandei”, a spus Twila Moon, un glaciolog din cadrul Centrului Național de Date despre Zăpadă și Gheață din Statele Unite. ”În schimb, este vorba despre cât de rapidă va fi creșterea nivelului mării și cât de repede va ajunge să aibă impact major asupra comunităților și caselor noastre, a infrastructurii, a bazelor militare etc.”
În dezastrul climatic anunțat, există și oameni care se bucură: fenomenul de topire a ghețarilor groenlandezi a deschis noi rute pentru traficul maritim și a crescut interesul pentru extragerea combustibililor fosili și a altor resurse naturale de pe teritoriul celei mai mari insule de pe glob.
Groenlanda este un important punct strategic pentru armata americană și sistemul său de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât cea mai scurtă rută din Europa până în America de Nord trece prin insula Arctică.
Anul trecut, președintele Donald Trump s-a oferit să cumpere Groenlanda, un teritoriu autonom sub jurisdicție daneză. Desigur, Danemarca a respins oferta. Într-o altă încercare de a-și extinde prezența în zona Arctică, SUA au redeschis luna trecută un consulat în capitala teritoriului, Nuuk.








