Uniunea Europeană oferă „sprijin deplin” Danemarcei împotriva amenințării lui Donald Trump
Într-un interviu exclusiv acordat miercuri Euronews, președintele Consiliului UE, Antonio Costa, a declarat că integritatea teritorială a Danemarcei este o „chestiune esențială” pentru Uniunea Europeană.
Uniunea Europeană oferă „sprijin deplin” Danemarcei împotriva amenințării lui Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei și este pregătită să apere principiile suveranității naționale și integrității teritoriale, așa cum a făcut-o atunci când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei, a declarat António Costa pentru Euronews într-un interviu amplu.
„Sunt aceste principii fundamentale care ne determină să sprijinim Ucraina. Aceste principii fundamentale sunt cele care ne determină să condamnăm încălcarea frontierelor în Republica Democrată Congo”,
a declarat președintele Consiliului European.
„Nu trebuie să încetăm să apărăm aceste principii atunci când integritatea teritorială a unui stat membru al Uniunii Europene este în joc”,
a adăugat el.
„Integritatea teritorială a Danemarcei, suveranitatea Danemarcei, stabilitatea frontierelor sale, după cum vă puteți imagina, este evident o problemă esențială pentru noi”.
De când Trump a refuzat să excludă utilizarea coerciției economice și a forței militare pentru a pune stăpânire pe Groenlanda, blocul a fost pe muchie de cuțit, încercând să își dea seama cât de gravă este amenințarea. În weekend, președintele american și-a dublat agenda expansionistă.
„Cred că o vom avea”,
a declarat Trump reporterilor.
„Nu știu cu adevărat ce pretenții are Danemarca la ea, dar ar fi un act foarte neprietenos dacă nu ar permite să se întâmple acest lucru, deoarece este pentru protecția lumii libere”.
Ca reacție, prim-ministrul danez Mette Frederiksen s-a angajat într-un mini-turneu rapid prin Europa pentru a consolida unitatea politică în vederea acestei provocări fără precedent. Frederiksen a declarat că este deschisă la aprofundarea legăturilor militare cu America, dar insistă că insula semi-autonomă, care face parte din Regatul Danemarcei, nu este de vânzare.
Un nou sondaj arată că 85% dintre adulții din Groenlanda se opun planurilor lui Trump.
Deși Groenlanda nu este membră a UE, se bucură de acces special la fondurile UE și de libertate de circulație pentru groenlandezi, care sunt considerați cetățeni ai UE. Comisia Europeană a confirmat că, în caz de agresiune militară, Groenlanda ar fi acoperită de clauza de apărare reciprocă prevăzută de tratate.
„Groenlanda face parte din teritoriul Regatului Danemarcei. Danemarca este un stat suveran. Danemarca își definește interesele, iar Uniunea Europeană va sprijini Danemarca”,
a declarat Costa, subliniind în mod repetat necesitatea de a respecta dreptul internațional.
„Nu avem de gând să speculăm. Sperăm în mod firesc ca acest conflict (să) nu se transforme într-un conflict și, dacă există un conflict, acesta să fie rezolvat pe cale amiabilă, așa cum se cuvine între aliați.”
Așteptarea tarifelor
În timpul interviului cu Euronews, înregistrat miercuri după-amiază, Costa și-a exprimat speranța de a stabili un dialog constructiv cu administrația Trump, care este ghidată de o mantră „American First” care pare să fie în contradicție directă cu angajamentul de lungă durată al UE față de sistemul multilateral.
Costa și Trump nu au vorbit încă de la inaugurarea acestuia din urmă.
„La fel cum Statele Unite doresc să își protejeze interesele, Uniunea Europeană are responsabilitatea de a apăra interesele companiilor sale, ale cetățenilor săi și ale uniunii noastre. Acesta este un dialog care ar trebui să aibă loc într-un mod normal, calm, fără anxietate”,
a declarat Costa.
„În ceea ce ne privește, avem dorința, așa cum am avut întotdeauna, de a menține o relație bună cu Statele Unite și, prin urmare, dacă și când Statele Unite consideră că există o problemă de ridicat cu Uniunea Europeană, suntem aici pentru a discuta cu Statele Unite.”
Printre promisiunile sale din campania electorală, Trump a propus aplicarea de taxe vamale generale asupra tuturor bunurilor importate, inclusiv asupra celor provenite din Europa. Taxele nediscriminatorii ar putea lovi puternic economia blocului comunitar, care suferă deja de declin industrial și de investiții slabe.
Costa a avertizat că diplomația UE-SUA nu ar trebui să aibă loc „prin declarații publice în mass-media” sau să fie influențată de speculații. Bruxelles-ul, a spus el, va face tot posibilul pentru a soluționa orice dispută care ar putea apărea – și își va rezerva dreptul de a riposta, după caz.
„Dacă și când apare problema, o vom analiza în mod natural. Vom încerca să o rezolvăm sau vom reacționa. Asta face parte din modul în care stau lucrurile”,
a spus el.
„Ceea ce ne-a învățat istoria este că am fost întotdeauna capabili să depășim aceste momente în beneficiul reciproc al ambelor părți.”
De la est la vest
Fost prim-ministru al Portugaliei, Costa a preluat frâiele Consiliului European la începutul lunii decembrie, marcând începutul noului mandat legislativ. Una dintre prioritățile sale în calitate de președinte este să eficientizeze discuțiile deseori interminabile dintre liderii UE și să se concentreze asupra unor aspecte strategice mai ample, mai degrabă decât asupra chestiunilor de fond care consumă energie.
În fruntea agendei sale se află apărarea, pe care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat-o într-o problemă cvasi-existențială pentru bloc.
Costa îi va reuni luni pe cei 27 de lideri, împreună cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, pentru un summit informal dedicat exclusiv apărării și relațiilor UE-SUA.
Deși șefii de stat și de guvern sunt de acord că creșterea cheltuielilor militare este imperativă, ei încă nu pot decide care este metoda cea mai eficientă. Franța, Polonia și țările baltice au propus emiterea unei noi serii de titluri de creanță comune, însă Germania, Austria și Țările de Jos sunt în continuare reticente în ceea ce privește creșterea poverii financiare a blocului lipsit de fonduri.
Întrebat dacă este în favoarea unui împrumut comun, Costa a refuzat să adopte o poziție clară și a declarat că summitul informal ar trebui să servească drept o „zi de brainstorming” pentru a direcționa procesul către rezultate concrete.
„Toate ideile sunt binevenite și ar trebui discutate într-o manieră deschisă și sinceră între cele 27 de state membre”,
a spus el.









