România a luat prea puține măsuri pentru a contracara analfabetismul funcțional, între 2020-2025

România se numără printre țările europene care au apelat la cele mai puține măsuri menite să întărească nivelul alfabetizării copiilor la citire, matematică și științe, pe parcursul ultimilor cinci ani, după cum reiese dintr-un nou raport realizat de Comisia Europeană și publicat în rețeaua acesteia dedicată statisticilor și măsurilor din educație, Eurydice, informează Edupedu.

Analiza dedicată schimbărilor de politici educaționale adoptate de țările europene începând din 2020, cu scopul îmbunătățirii rezultatelor elevilor, pleacă de la indicatori precum scorurile din valul PISA 2022. Această cercetare internațională în rândul elevilor în vârstă de 15 ani plasează România în top, la nivel UE, în ceea ce privește analfabetismul funcțional. Iar dintre indicatorii aleși este scos în evidență procentul foarte ridicat al copiilor cu rezultate slabe privind competențele, în rândul celor care nu au cărți acasă – situație semnalată în contextul în care guvernul Bolojan a decis, în vară, să mărească TVA pe carte.

Rezultatele PISA 2022 au plasat România pe penultimul loc la nivel UE la cele trei evaluări principale – matematică, știință și citire. Edupedu.ro a semnalat, în momentul publicării acelor rezultate, că față de media OCDE România are aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul analfabetismului funcțional. În același timp, se remarca printr-unul dintre cele mai mari decalaje între elevii dezavantajați și cei din medii avantajate, din punct de vedere al rezultatelor luate la testarea internațională.

Datele sunt reluate, acum, în analiza Eurydice, ca punct de plecare în evaluarea reformelor la care țările membre au apelat în ultimii ani pentru întărirea rezultatelor elevilor.

Aceasta arată că România se află pe locul 5 la nivelul țărilor membre UE și partenere în ceea ce privește procentul de elevi cu rezultate foarte slabe la cele trei testări, depășind, din acest punct de vedere, doar Cipru, Bulgaria, Muntenegru și Albania.

În același timp, analiza trece în revistă impactul pe care îl au cărțile asupra rezultatelor elevilor. Iar tot pe baza datelor PISA 2022, raportul arată că România este pe pe penultimul loc, aproape la egalitate cu Ungaria, în ceea ce privește diferența de procente între elevii cu rezultate slabe la testul de matematică din cadrul PISA care au cărți acasă și cei care au foarte puține cărți sau nu au deloc. Astfel în cazul României, doar 29,9% dintre elevii cu cel puțin 26 de cărți acasă au avut rezultate slabe, dar procentul crește la 70,3 în cazul celor care au sub 25 de cărți, diferența de circa 40,5 puncte procentuale plasând România pe penultimul loc, după Ungaria (40,7 puncte procentuale diferență).

Ce a făcut, în aceste condiții, România pentru a îmbunătăți situația, comparativ cu celelalte țări din Europa?

Multe documente-cadru, puține măsuri aplicate

Analiza Eurydice trece în revistă, pe rând, diverse tipuri de măsuri pe care le-au luat țările europene între anul școlar 2020-2021 și ultimul an școlar, 2024-2025.

În ceea ce privește revizuirea cadrului de politici în educație, care afectează ciclul primar și gimnazial, România este încadrată printre țările care stau cel mai bine, cu cel puțin un cadru nou sau modificat de politici care vizează în mod semnificativ nivelul scăzut al competențelor de bază în rândul elevilor.

Dar, când vine vorba despre ținte clare pentru aceste modificări de politici-cadru, România se numără printre țările europene care, deși au adoptat astfel de politici-cadru, nu au stabilit niciun fel de țintă măsurabilă.

Și aceasta, în condițiile în care raportul notează că

„întărirea legăturii dintre conceperea de politici, implementarea lor și evaluarea impactului lor va fi esențială pentru susținerea progreselor”

în combaterea rezultatelor slabe legate de competențele de bază ale elevilor.

Iar România este listată în rândul țărilor care a adoptat doar unul dintre cele trei tipuri de intervenții luate în considerare în scopul îmbunătățirii rezultatelor elevilor. Este vorba despre măsuri de:

• Promovare a predării diferențiate
• Măsuri de întărire a sprijinului pentru învățare
• Suplimentarea numărului de profesori sau al personalului auxiliar

În cazul acestora, România figurează în rândul țărilor care au adoptat exclusiv măsuri de întărire a sprijinului pentru învățare (alături de Bulgaria, Cehia, Danemarca, Grecia, Lituania, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Finlanda și Turcia). Jumătate dintre cele 32 de țări luate în considerare au adoptat cel puțin două tipuri de intervenții. Șase dintre ele au adoptat toate cele trei tipuri.