Tentaculele poliției secrete din China au ajuns în Europa, pentru supravegherea și intimidarea disidenței

China ar coordona aproape 1.250 de oficii de poliție în străinătate, răspândite în peste 90 de țări, prin intermediul cărora intenționează să supravegheze și să reprime disidenții și membrii diasporei chineze, potrivit unui raport publicat de organizația pentru drepturile omului Safeguard Defenders, citat de publicația POLITICO.eu. De altfel, Europa este considerată unul dintre principalele puncte de interes ale Beijing-ului, cu sute de astfel de structuri identificate în peste 20 de state europene.

Cercetătorii organizației Safeguard Defenders, cu sediul în Spania, au analizat informații disponibile public, provenite din surse ale Partidului Comunist Chinez și ale statului chinez, pentru a evalua amploarea supravegherii, monitorizării și controlului exercitate asupra comunităților chineze din afara granițelor țării.

Potrivit raportului, aceste structuri funcționează ca instrumente ale autorităților chineze pentru monitorizarea comunităților din diaspora și aplicarea măsurilor de control în afara Chinei.

”Acestea funcționează și acționează ca agenți ai Partidului Comunist Chinez pentru supravegherea comunităților și aplicarea măsurilor de control în străinătate”,

se arată în documentul citat.

Dezvăluirile apar într-un moment delicat pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și Beijing. Ditte Juul Jørgensen, șefa departamentului pentru comerț al Comisiei Europene, urma să se întâlnească joi, la Bruxelles, cu viceministrul chinez al Comerțului, Ling Ji, în cadrul eforturilor europene de echilibrare a relațiilor comerciale cu China.

În paralel, Uniunea Europeană încearcă să gestioneze o relație tot mai complicată cu Beijing-ul, marcată de preocupări privind securitatea cibernetică, dependențele din lanțurile de aprovizionare și presiunile politice exercitate de autoritățile chineze. În ianuarie, legislația europeană propusă urmărea eliminarea furnizorilor chinezi considerați riscanți din sectoarele strategice ale infrastructurii europene.

De asemenea, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a atras atenția asupra sprijinului pe care China l-ar acorda Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, inclusiv prin instruirea militarilor ruși.

Caracatița s-a extins, în ciuda avertismentelor lansate spre Beijing

Noul raport al Safeguard Defenders continuă o serie de cercetări publicate începând cu 2022, când organizația a identificat peste 100 de facilități în diferite regiuni ale lumii, despre care a susținut că reprezintă avanposturi ale aparatului de securitate chinez.

La acel moment, Beijing-ul anunțase înființarea ”primei serii” de 30 de ”secții de servicii de poliție de peste hotare”, în 25 de orașe din 21 de țări.

Dezvăluirile au determinat mai multe guverne să condamne existența acestor structuri, pe care le-au considerat ilegale, iar unele state au deschis anchete penale. Ulterior, autoritățile chineze au susținut că secțiile respective au fost închise.

Cu toate acestea, Safeguard Defenders afirmă că rețeaua nu numai că nu a dispărut, ci s-a extins considerabil.

”Departe de a fi fost închise, dovezile arată că rețeaua s-a extins: în prezent, peste 10 structuri de poliție din cinci provincii chineze operează prin intermediul unei rețele globale de agenți ai Partidului Comunist Chinez din străinătate”,

arată raportul.

Documentul a fost prezentat în cadrul unei conferințe organizate la Haga de Alianța Interparlamentară privind China (IPAC), o alianță care reunește 52 de parlamentari din 30 de țări și promovează o reacție internațională coordonată față de acțiunile Partidului Comunist Chinez.

Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat inclusiv amenințările la adresa infrastructurii critice, dependențele comerciale și riscurile unui eventual conflict militar între China și Taiwan, care ar putea perturba transporturile maritime internaționale.

Ministerul chinez de Externe și presa de stat din China au catalogat anterior IPAC drept un grup ”anti-China”, acuzând organizația că răspândește dezinformări și se amestecă în afacerile interne ale țării, în special în problema Taiwanului.

Ministerul chinez de Externe și misiunea Chinei pe lângă Uniunea Europeană nu au răspuns solicitărilor POLITICO de a comenta concluziile raportului.

Beijing-ul a negat în trecut că ar administra secții de poliție în străinătate și a susținut că nu intervine în afacerile interne ale altor state și respectă dreptul internațional.

În 2023, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a respins denumirea de ”secții de poliție”, explicând că respectivele instituții îi ajutau pe cetățenii chinezi din străinătate care nu se puteau întoarce în țară din cauza pandemiei să își reînnoiască permisele de conducere și să efectueze controale medicale.

”E abia vârful aisbergului!”

Safeguard Defenders consideră că cele aproape 1.250 de oficii identificate reprezintă doar ”vârful aisbergului”, organizația precizând că a utilizat criterii restrictive pentru identificarea și asocierea acestora cu sistemul de poliție chinezesc.

Pentru a include o structură în raport, cercetătorii au solicitat existența unei legături oficiale cu poliția sau procuratura din China, precum și dovezi disponibile public privind desfășurarea unor activități în străinătate. Operațiunile mai ample de influență sau ingerință nu au fost incluse în această numărătoare.

”Toate au rolul de a controla comunitățile din diaspora și de a le insufla teamă și, deopotrivă, toate reprezintă un risc permanent pentru securitatea națională”,

a declarat Laura Harth, autoarea raportului.

La rândul său, eurodeputata slovacă Miriam Lexmann, membră a Comisiei pentru comerț internațional și a delegației Parlamentului European pentru relațiile cu China, a avertizat că statele europene trebuie să conștientizeze mai bine riscurile de securitate asociate acestor operațiuni.

”Aceasta înseamnă că țările noastre libere nu mai sunt libere pentru toată lumea, deoarece nu mai pot garanta libertatea de exprimare și libertatea de comportament celor care se află pe teritoriul nostru”,

a declarat aceasta pentru POLITICO.

Lexmann a comparat supravegherea prin recunoaștere facială și interferențele în comunicațiile private cu practicile fostei poliții secrete est-germane, STASI, afirmând că metodele actuale sunt chiar mai îngrijorătoare datorită nivelului mult mai avansat al tehnologiei.

Pe lângă activitățile de supraveghere a diasporei chineze, parlamentarii prezenți la conferința IPAC au discutat și despre relația dintre China și Rusia, în special despre sprijinul pe care Beijing-ul l-ar acorda Kremlin-ului în războiul declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei.

Participanții au analizat inclusiv scenariul unui conflict militar pe două fronturi, în cazul în care China ar încerca să preia controlul asupra Taiwanului prin forță, în timp ce statele NATO s-ar confrunta cu atacuri din partea Rusiei.

Deputatul olandez Jan Paternotte, unul dintre copreședinții conferinței IPAC, a atras atenția asupra legăturii dintre evoluțiile din Ucraina și riscul unei escaladări în Strâmtoarea Taiwan.

”Drumul către o escaladare a tensiunilor în Strâmtoarea Taiwan poate trece chiar prin ceea ce se întâmplă în Ucraina și la Kiev”,

a declarat acesta.