UE a decis: Interdicția de import a gazelor naturale rusești intră în vigoare la 1 ianuarie 2028
După trei ani de dezbateri, diferende și concesii, țările membre ale Uniunii Europene au reușit să se pună de acord cu privire la interzicerea achizițiilor de gaze rusești în toată Uniunea Europeană, inclusiv de către Ungaria și Slovacia, precum și la oprirea fluxurilor de gaze naturale lichefiate de origine rusească. Potrivit unui comunicat oficial, Consiliul UE a aprobat luni un plan de eliminare treptată a importurilor din Rusia, evitând veto-ul principalilor cumpărători de gaz rusesc, Ungaria și Slovacia.
”Acordul introduce o interdicție treptată, obligatorie din punct de vedere juridic, asupra importurilor de gaze naturale, atât prin conducte, cât și în forma gazelor naturale lichefiate (GNL) din Rusia; o interdicție totală intră în vigoare de la 1 ianuarie 2028”,
Acordul ”reprezintă un semnal ambițios de pregătire pentru implementarea eliminării treptate a importurilor”, mai precizează comunicatul.
Teoretic, interdicția va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026, cu o perioadă de tranziție rămasă pentru contractele existente: contractele pe termen scurt încheiate înainte de 17 iunie 2025 pot rămâne în vigoare până la 17 iunie 2026, în timp ce contractele pe termen lung pot rămâne în vigoare până cel târziu la 1 ianuarie 2028.
Modificările contractelor existente vor fi permise doar în ”scopuri operaționale strict definite”.
Miniștrii energiei din UE au convenit asupra unei poziții prin vot cu majoritate calificată.
Întrucât nu este vorba de o măsură sancționatorie împotriva unui terț – în speță Rusia -, măsură care ar necesita susținere unanimă din partea tuturor țărilor UE, ci de o măsură comercială, Ungaria și Slovacia nu o pot bloca.
Următorul pas este aprobarea măsurii în Parlamentul European, care recent a cerut chiar un embargou accelerat asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia. UE își propune să ajungă la un acord final până la sfârșitul anului, notează publicația americană Bloomberg.
În ciuda apelurilor repetate ale liderilor UE, Budapesta și Bratislava au refuzat să își diversifice în mod activ sursele de aprovizionare cu petrol și gaze, susținând că, din cauza lipsei de acces pe cale maritimă și a capacității insuficiente a conductelor care traversează Croația, nu au reușit să înlocuiască țițeiul rusesc la prețuri acceptabile. Mai mult, cele două state și-au mărit chiar achizițiile: potrivit Centrului pentru Cercetare a Energiei și Aerului Curat (CREA), au plătit deja 5,58 miliarde de euro pentru aceste livrări în acest an, comparativ cu 5,56 miliarde de euro pentru întregul an 2024.
În timp ce Rusia atacă constant infrastructura energetică a Ucrainei, ”Ungaria și Slovacia plătesc miliarde de euro Rusiei”, care folosește banii ”pentru mașina de război împotriva Ucrainei, iar acest lucru este inacceptabil”, a declarat ministrul lituanian al Energiei, Žygimantas Vaičiūnas, într-un interviu acordat publicației POLITICO.eu.
Premierul slovac Robert Fico a promis că va bloca cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, cu excepția cazului în care țara sa primește concesii esențiale în privința importurilor de gaze rusești.
După ce eurodeputații au convenit, săptămâna trecută, asupra poziției lor de negociere cu privire la proiectul de reglementare, ministrul de externe de la Budapesta, Péter Szijjártó, a numit textul ”un atac direct asupra securității energetice a Ungariei”.
”Acesta pune frână performanței noastre economice și amenință costurile scăzute ale utilităților familiilor maghiare. Nu vor permite să se întâmple asta!!”,
a scris el într-o postare pe platforma de socializare X.
Compania de stat maghiară MVM are în prezent un contract cu Gazprom valabil până în 2036 și, în plus, încheie ocazional acorduri sezoniere pe termen scurt. Compania slovacă SPP este legată de Gazprom printr-un contract valabil până în 2034.
”Este puțin probabil ca propunerea UE să declanșeze cu adevărat un «cataclism». Guvernul și politicienii strigă într-adevăr «lupul!» – vom vedea dacă acel lup va apărea în realitate”,
a declarat pentru POLITICO.eu un reprezentant al sectorului maghiar de petrol și gaze, sub rezerva anonimatului.
Tamás Pletser, analist în domeniul petrolului și gazelor la Erste Bank, apreciază că prețurile ar putea crește cu 5-10% pe termen mediu. Cu toate acestea, dacă Comisia Europeană va ajuta la negocierea unei reduceri a taxelor de tranzit al gazelor, acest lucru ar putea elimina până la 40% din creșterea prețurilor, consideră el.
Potrivit acestuia, Ungaria ar putea găsi o alternativă sub forma aprovizionării cu gaze naturale lichefiate din țările vest-europene sau din Grecia. În plus, de la mijlocul anului 2027, Ungaria ar urma să se poată aproviziona și din viitoarea producție a zăcământului Neptun Deep, operat de OMV și Romgaz.
Ca atare, crede Pletser, industria gazelor este ”absolut” pregătită pentru noile condiții de piață.
În ceea ce privește achizițiile de GNL rusesc, care reprezintă aproximativ 15% din totalul importurilor de gaze naturale lichefiate, măsurile specifice împotriva acestuia vor fi discutate la sfârșitul acestei săptămâni, mai relatează Bloomberg.









