Nu va avea loc nicio întâlnire între Trump și Putin în viitorul apropiat. Iată de ce

Moscova a respins posibilitatea unui armistițiu în Ucraina, afirmând că această idee contrazice acordul încheiat de Vladimir Putin și Donald Trump în Alaska. Cu toate acestea, Kremlinul dorește în continuare ca a doua întâlnire dintre cei doi să aibă loc la Budapesta. Nu există „niciun plan” ca președintele american Donald Trump să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin „în viitorul imediat”, a declarat marți un oficial al Casei Albe, potrivit Euronews.

Ucraina, împreună cu aliații europeni, a solicitat un armistițiu pe actualele linii de front ale războiului Rusiei, considerându-l un punct de plecare pentru orice negocieri ulterioare și, în cele din urmă, pentru orice acord viitor.

Kievul nu și-a schimbat poziția și a insistat asupra acestui plan încă de la începutul negocierilor cu Washingtonul.

Nici poziția Moscovei nu s-a schimbat. Pentru Kremlin, încetarea focului nu este o opțiune, dar Rusia dorește în continuare ca întâlnirea dintre Putin și Trump să aibă loc la Budapesta, la două luni după summitul din Alaska.

Pentru Trump, linia de contact actuală nu este primul pas, ci mai degrabă un acord final pentru a pune capăt războiului total al Moscovei, aflat acum în al patrulea an.

După întâlnirea de vineri trecută cu președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, Trump a declarat: „Ar trebui să se oprească aici. Să lăsăm ambele părți să revendice victoria”.

Trump a adăugat că se va întâlni cu omologul său rus la Budapesta, „în aproximativ două săptămâni, destul de repede”. Însă pregătirile pentru summit ar putea dura mai mult și ar putea implica mai multe negocieri.

Care este calendarul summitului?

Președintele SUA a declarat că dorește să profite de impulsul acordului de încetare a focului din Gaza între Israel și Hamas pentru a pune capăt cu succes și războiului Rusiei împotriva Ucrainei. De aceea, el a dorit ca întâlnirea cu Putin să aibă loc „în aproximativ două săptămâni”.

Pentru a face acest lucru posibil, secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov urmează să se întâlnească înainte de summitul prezidențial.

Marți noaptea, mass-media americană a raportat că chiar și acest prim pas ar putea fi amânat după prima convorbire telefonică dintre Lavrov și Rubio, care ar fi evidențiat diferențe semnificative între pozițiile Moscovei și Washingtonului.

Când a fost întrebat dacă întâlnirea dintre Rubio și Lavrov este acum amânată, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei a calificat acest lucru drept „circul informațional”.

Întâlnirea era programată pentru joi, când liderii UE urmează să se întâlnească la Bruxelles pentru a discuta despre Ucraina și apărarea europeană împreună cu Zelenski.

Poziția Moscovei rămâne neschimbată

Lavrov a declarat marți că, în timpul convorbirii telefonice cu Rubio, părțile „și-au confirmat angajamentul ferm de a pune în aplicare acordurile încheiate de Vladimir Putin și Donald Trump” în Alaska.

Trump a afirmat că, la summitul din Alaska, Putin i-a dat asigurări că dorește să ajungă la un acord de pace pentru a pune capăt războiului împotriva Ucrainei.

Fostul trimis al lui Trump pentru negocierile cu Ucraina a declarat pentru Euronews la începutul lunii octombrie că Putin i-a promis lui Trump că se va întâlni cu Zelenski.

De atunci, președintele SUA a încercat să organizeze discuții directe între Moscova și Kiev, dar Kremlinul a respins această oportunitate, la fel cum a refuzat și încetarea focului.

Marți, Lavrov a declarat că Moscova nu și-a schimbat poziția de la summitul din Alaska și că ideea „încetării imediate” a ostilităților înseamnă uitarea a ceea ce Rusia numește „cauzele profunde ale conflictului”.

„Apelurile la un armistițiu imediat, fără a aborda cauzele profunde ale „conflictului ucrainean”, contrazic acordurile încheiate de Putin și Trump în Alaska”,

a adăugat el.

Potrivit Moscovei, „cauzele profunde” includ aspirațiile Ucrainei de a adera atât la UE, cât și la NATO, precum și presupusa încălcare de către NATO a angajamentelor de a nu se extinde spre est, presupusa discriminare a guvernului ucrainean împotriva etnicilor ruși și ceea ce Putin numește „denazificarea” Ucrainei.

Putin și Rusia au folosit aceste argumente false pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, dar nu au reușit să furnizeze dovezi pentru niciuna dintre aceste acuzații.

Moscova dă vina pe Europa

Liderii europeni și Zelenski au emis marți o declarație comună în care solicită încetarea focului de-a lungul liniilor actuale de front din Ucraina.

„Rămânem dedicați principiului că frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță.”

Serghei Lavrov a acuzat europenii că fac presiuni pentru un armistițiu pentru a „realimenta” Ucraina cu arme, afirmând că acesta este singurul motiv pentru care UE, împreună cu Ucraina, insistă asupra unui acord de încetare a focului.

„Mai mult, (președintele francez Emmanuel) Macron a declarat în trecut că acest armistițiu ar trebui să fie fără condiții prealabile, inclusiv, a spus el public, (că) nimeni nu ar putea restricționa livrările de arme către Kiev”,

a spus Lavrov.

„S-a aflat secretul și a devenit imediat clar de ce era necesar acest armistițiu”.

Lavrov a acuzat, de asemenea, UE că încurajează Kievul să „atace infrastructura civilă și civilii de pe teritoriul Rusiei”.

Rusia atacă în mod continuu infrastructura civilă ucraineană pe întreg teritoriul Ucrainei de peste trei ani și jumătate, de la începutul invaziei pe scară largă a Moscovei în Ucraina.