Frumoasele tradiții rusești: Putin începe să se teamă de un puci, pe fondul precarității economiei
Problemele economice provocate de declanșarea războiului cu Ucraina, care alimentează nemulțumirea publică, au amplificat temerile președintelui rus Vladimir Putin cu privire la o posibilă lovitură de stat, relatează publicația britanică The Telegraph, care citează surse din interiorul cercurilor de putere de la Moscova.
De asemenea, analiștii occidentali notează că șeful statului rus are tot mai multe motive de îngrijorare: UE și SUA impun noi sancțiuni, companiile locale sunt paralizate de ratele ridicate ale dobânzilor, datoria publică crește, bunurile devin mai scumpe, iar ministrul Dezvoltării Economice, Maxim Reșetnikov, avertizează că economia este ”în pragul recesiunii”, notează portalul rus independent The Moscow Times. De la începutul războiului, inflația a depășit 40%, chiar și conform datelor oficiale publicate de biroul rus de statistică Rosstat.
Conform prognozei Ministerului Finanțelor de la Moscova, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar putea ajunge la 2,6% din PIB, sau 5,7 trilioane de ruble, de cinci ori mai mare decât nivelul planificat de 0,5%.
Pentru a acoperi deficitul, guvernul este obligat să majoreze impozitele (rata TVA va crește la 22% începând cu 2026) și să crească brusc împrumuturile interne, ceea ce duce la o creștere a datoriei naționale.
Totodată, Guvernul de la Moscova nu mai este dispus să utilizeze Fondul Național de Bunăstare pentru a astupa găurile din buget. Rezervele Fondului s-au înjumătățit față de nivelurile de dinainte de război, de la aproape 10 trilioane de ruble la 4,2 trilioane de ruble.
La Kremlin, ”începe să se instaleze panica”
Veniturile din petrol sunt în scădere, iar benzina devine din ce în ce mai greu de găsit la pompe, din cauza atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor. În plus, amenințarea unei crize bancare nu poate fi ignorată, potrivit lui Craig Kennedy, cercetător la Centrul pentru Studii Ruse și Eurasiatice de la Universitatea Harvard. Acesta estimează că datoria companiilor din industria militară se ridică la 190 de miliarde de dolari – aproximativ 37% din bugetul anual al țării.
Kennedy a mai remarcat că băncile rusești au acordat în mod activ împrumuturi companiilor de apărare fără garanții suficiente pentru a susține producția pentru nevoile frontului. Acum, o parte semnificativă a acestor împrumuturi este expusă riscului de neplată.
Unele bănci rusești mari se pregătesc chiar să solicite asistență Băncii Centrale în acest sens, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.
Situația este agravată de dependența crescândă de China și de sancțiunile occidentale. Președintele SUA, Donald Trump, a impus recent restricții asupra celor mai mari companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, din cauza lipsei de progrese în rezolvarea conflictului ucrainean. În urma acestui fapt, China și India, principalii cumpărători de petrol rusesc, au redus importurile, amenințând Kremlinul cu o scădere a veniturilor din devize.
”Pentru prima dată în ultimii trei ani și jumătate, Rusia simte cu adevărat ce e durerea”,
spune Timothy Ash, cercetător în cadrul programului Rusia și Eurasia de la think tank-ul Chatham House.
În opinia sa, la Kremlin ”începe să se instaleze panica.”
Moscova caută căi de ieșire din impas
Cercul apropiat al lui Putin caută, așadar, o ieșire din situația actuală prin discreditarea opoziției, pentru ”a arăta că Occidentul încearcă să divizeze Rusia” – o tactică standard în timpul perioadelor de instabilitate internă, notează Angela Stent, directoare emerită a Centrului pentru Studii Eurasiatice, Ruse și Est-Europene de la Universitatea Georgetown.
În acest context, pe 14 octombrie, FSB a deschis un dosar penal împotriva fostului proprietar Yukos, Mihail Hodorkovski, și a altor 22 de membri ai Comitetului Anti-Război, pentru fapte de complot în vederea ”acaparării puterii prin mijloace violente” cu scopul de ”a schimba ordinea constituțională” din țară.
Hodorkovski, care se află în exil la Londra, a numit acuzațiile ”minciuni” menite să intimideze opoziția.
”Acest lucru demonstrează paranoia Kremlinului: Putin caută dușmani pentru a-și întări regimul”,
spune John Herbst, director senior al Centrului Eurasia al Consiliului Atlantic și fost ambasador al SUA în Ucraina.
În urmă cu doi ani, Putin s-a mai confruntat cu o tentativă de lovitură de stat. În iunie 2023, Evgheni Prigojin, fondatorul fostului grup paramilitar Wagner, a pornit o revoltă și a trimis tancuri spre Moscova, sub pretextul unui conflict de lungă durată cu Ministerul Apărării. În ultimul moment, Prigojin și-a abandonat planul și și-a oprit mercenarii, iar câteva luni mai târziu, a murit într-un accident de avion.
În ciuda eșecului operațiunii sale, revolta a demonstrat o neașteptată fragilitate a regimului lui Putin, spuneau experții la acea dată. Totuși, în cei doi ani trecuți de atunci, regimul autoritar al lui Vladimir Putin nu a mai părut pus în pericol de vreo opoziție internă.









