Moșteanu: România vrea o felie din ”tortul” industriei de apărare. Cu ce mergem la masa negocierilor?
România insistă ca eforturile de reformă ale industriei europene de apărare să ajungă în beneficiul tuturor națiunilor UE, nu doar în cel al națiunilor mari și cu tradiție îndelungată în domeniu. Creșterea masivă a cheltuielilor pentru apărare și a comenzilor de armament, prevăzută în următorii ani, ar trebui să se traducă în noi fabrici și locuri de muncă inclusiv în România, a declarat ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat publicației POLITICO.eu.
”Dacă cheltuim banii oamenilor pe apărare, este important ca aceștia să vadă că o parte din bani se întorc în țara lor, de exemplu prin intermediul fabricilor. Nu este vorba doar despre cumpărarea de rachete din străinătate”,
a declarat Moșteanu în interviul citat, luat la sediul NATO din Bruxelles.
”Ne propunem ca o parte din producție să fie la noi în țară. Vrem să facem parte din lanțul de producție. Fiecare țară își dorește să aibă o cotă cât mai mare, dar până acum doar câteva dintre ele o au”,
a adăugat el.
Națiuni occidentale cu tradiție, precum Franța, Germania, Italia sau Suedia, au cele mai dezvoltate industrii de armament din blocul comunitar și sunt beneficiarele majorității profitabilelor contracte de achiziții de armament. Fostele țări din blocul estic, precum România, au, de obicei, companii de profil mai mici, fără know-how-ul tehnologic necesar pentru a produce întreaga gamă de arme necesare pentru reînarmare, ceea ce înseamnă că sunt mai dependente de furnizorii externi.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a deschis robinetele de finanțare pentru apărare. Țările NATO au convenit în această vară să își majoreze obiectivul de cheltuieli pentru apărare de la 2% din produsul intern brut la 5% până în 2035.
Potrivit Comisiei Europene, atingerea noului obiectiv va necesita cheltuiri suplimentare de 288 de miliarde de euro pentru apărare în fiecare an.
România cheltuiește 2,3% din PIB-ul său din acest an pentru apărare și intenționează să crească această cotă la 3,5% până în 2030.
Una dintre principalele provocări ale țării o reprezintă modernizarea forțelor armate, care au operat timp de decenii în mare parte cu echipamente militare învechite din epoca sovietică.
Țara, care se învecinează cu Ucraina, Moldova și Marea Neagră, precum și cu țări ale UE, este esențială pentru securitatea regională în sud-estul Europei și găzduiește un grup de luptă NATO condus de Franța, care include și trupe americane, mai notează POLITICO.eu.
Împrumuturi pentru apărare
Bucureștiul urmează să fie al doilea cel mai mare utilizator al schemei SAFE a UE, în valoare de 150 de miliarde de euro, după Polonia, și solicită împrumuturi cu dobândă redusă în valoare de 16,7 miliarde de euro pentru apărare.
Moșteanu a declarat că două treimi din acești bani vor fi cheltuiți pe echipamente militare, iar restul de treime pe infrastructură; această din urmă componentă include și ajutorul militar pentru Ucraina și Republica Moldova.
Condiția pentru orice achiziție în cadrul SAFE – care este deschis în mare parte companiilor europene – ar fi randamentul industrial în România, a declarat ministrul pentru POLITICO.eu.
El a dat și un exemplu în acest sens: o licitație în curs de desfășurare de 6,5 miliarde de euro pentru peste achiziția a 200 de tancuri stabilește drept condiție pentru încheierea contractului ca asamblarea finală să aibă loc în România.
”Este foarte important pentru anii următori ca, atunci când vorbim despre cheltuieli, să distribuim [randamentul industrial] în mod egal pe întreg continentul”,
a spus ministrul Apărării de la București, referindu-se și la țări mai îndepărtate de linia frontului din Ucraina, cum ar fi, de pildă, Portugalia.
”Este o negociere cu producătorii”,
a mai spus el, adăugând că, dacă producătorii europeni nu acceptă cerințele de producție internă, Bucureștiul își va transfera banii către companii din afara UE care sunt dispuse să facă acest lucru.
”Dacă unele programe nu arată convenabil în cadrul SAFE, le vom muta în bugetul național”,
a subliniat el.
Guvernul român este deja un client important al producătorilor străini de arme, în special din SUA, Israel și Coreea de Sud. Recent, România a achiziționat sisteme de apărare aeriană Patriot și avioane de război F-35 de fabricație americană, precum și obuziere autopropulsate K9 de la compania sud-coreeană Hanwha Aerospace.
Anul trecut, directorii Hanwha Aerospace au declarat, pentru POLITICO.eu, că România ar putea deveni un centru de producție de arme pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa.
Cu ce vine România la masa negocierilor?
România, care este una dintre cele mai industrializate țări din Europa, are atuuri de oferit producătorilor de arme, susține Moșteanu.
Deja țara atrage unele dintre cele mai mari companii de apărare din Europa: Bucureștiul și gigantul german Rheinmetall au semnat la începutul acestui an un acord pentru a construi o fabrică de pulbere de muniție, care va fi finanțată parțial din fonduri UE în cadrul Act in Support of Ammunition Production (Actul de sprijinire a producției de muniție).
În viitorul apropiat, producătorii vor trebui să deschidă noi fabrici pentru a satisface cererea, iar România ar putea găzdui cu ușurință unele dintre ele, a declarat Moșteanu:
”Avem instalații de producție de apărare cu toate aprobările necesare. Nu sunt tocmai la zi, dar este un bun punct de plecare.”
Un alt punct forte al țării este industria auto, bine dezvoltată, care ar putea ajuta producătorii de arme să își intensifice rapid producția. Îndeobște, companiile din industria de apărare din întregul bloc comunitar fac echipă cu producătorii de automobile pentru a beneficia de expertiza lor în producția de masă.
„Avem o foarte puternică industrie auto în România, iar producătorii se pot lesne orienta către industria de apărare”,
a declarat ministrul Moșteanu, adăugând că utilajele, liniile de producție, expertiza și lanțurile de aprovizionare sunt deja în funcțiune.
România dorește, de asemenea, să reducă birocrația.
”Dorim să modificăm legislația pentru a accelera investițiile în industria de apărare. Știu că există omnibusul pentru apărare la Bruxelles, dar nu știu când va veni, așa că prefer să avem ceva rapid”,
a spus Moșteanu, referindu-se la pachetul de simplificare al Comisiei Europene.









