Statele UE discută cum să riposteze Rusiei în fața atacurilor hibride de pe teritoriul lor
Europa intră într-o fază pe care cu câțiva ani în urmă o considera de neimaginat: vrea să treacă la ofensivă. Statele UE discută cum să riposteze Rusiei în fața atacurilor hibride desfășurate de ani de zile pe teritoriul lor.
Pe fondul unei avalanșe de drone, sabotaje, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare, se discută trecerea de la reacție defensivă la acțiuni coordonate de descurajare, arată o analiză Politico, potrivit Spotmedia.
Potrivit oficialilor europeni citați de Politico, ideile aflate acum pe masă includ:
– operațiuni cibernetice ofensive împotriva infrastructurii critice ruse
– atribuirea rapidă și coordonată a atacurilor hibride pentru a expune public responsabilitatea Moscovei
– exerciții militare NATO fără preaviz la granițele cu Rusia
– intensificarea acțiunilor de contracarare a dezinformării în interiorul Rusiei
“Ruşii testează constant limitele – care e reacția, cât de departe pot merge?”,
a declarat ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braže. Ea avertizează că este nevoie de un răspuns mai activ:
“Nu vorbele transmit un semnal, ci acțiunile.”
Atacurile hibride cresc în intensitate
În ultimele luni, drone rusești au survolat sau au căzut în Polonia și România, în timp ce incidente misterioase cu drone au provocat blocări ale activității pe aeroporturi și baze militare din toată Europa.
La acestea se adaugă bruiaje GPS, incursiuni aeriene și navale, precum și un sabotaj pe o linie feroviară esențială dintre Polonia și Ucraina.
Potrivit think-tank-ului Globsec, peste 110 acte de sabotaj sau tentative de atac cu legături către Moscova au avut loc între ianuarie și iulie 2025, în special în Polonia și Franța.
Şi Germania a ajuns la capătul răbdării.
“Trebuie să ne întrebăm cât timp vom tolera acest tip de război hibrid și dacă nu ar trebui să devenim mai activi”,
a afirmat Florian Hahn, secretar de stat în Ministerul german al Apărării.
Rusia provoacă, Europa caută opțiuni
De la otrăviri și explozii în depozite militare, până la finanțarea partidelor extremiste și influențarea alegerilor, Moscova a folosit de ani buni tactici de destabilizare. Dar amploarea actuală este fără precedent.
În același timp, Kremlinul alimentează retorica agresivă. Fostul președinte Dmitri Medvedev a declarat recent:
“Americanii sunt adversarii noștri (…) Europenii ar trebui să tremure ca niște animale duse la tăiere.”
Deși UE și NATO nu vor un conflict direct cu o putere nucleară, analiștii consideră că lipsa unui răspuns riscă să încurajeze noi atacuri.
Generalul suedez Michael Claesson o spune mai clar:
“Nu ne putem permite să fim conduși de frică. Trebuie să fim fermi.”
La noi, Nicușor Dan a prezentat şi Parlamentul a adoptat ieri Strategia Națională de Apărare a României. Preşedintele a pus un accent deosebit pe războiul hibrid
”pe care în mod evident Rusia îl desfășoară împotriva României și multor state europene“.
Un înalt oficial militar european afirmă că pentru a combate propaganda rusă
“trebuie să lucrăm cu aliați care înțeleg în detaliu modul de gândire rusesc.”
Totuși, un diplomat european subliniază că eventualele operațiuni trebuie să fie concepute astfel încât să poată fi negate credibil (plausible deniability), pentru a evita escaladarea.
Deja s-a adoptat un ton tot mai dur
După sabotarea unei linii feroviare strategice, Polonia a mobilizat 10.000 de militari pentru protejarea infrastructurii critice. Premierul Donald Tusk a acuzat Moscova de
“terorism de stat”.
La Bruxelles, șefa diplomației europene Kaja Kallas a avertizat că aceste acțiuni reprezintă “un pericol extrem”, cerând un răspuns european ferm.
Italia a prezentat chiar un plan de 125 de pagini ce vizează formarea unui Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid, o forță cibernetică de 1.500 de specialiști și personal militar pregătit în inteligență artificială.
Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, spune că este nevoie de înăsprirea procedurilor:
“Rusia escaladează clar războiul hibrid împotriva cetățenilor UE.”
NATO: Să nu ne coborâm la aceleași tactici
Alianța Nord-Atlantică rămâne precaută față de operațiunile ofensive, insistând pe caracterul său defensiv.
“Nu ne vom coborî la tacticile Rusiei”,
a declarat un diplomat NATO, deși admite că răspunsurile asimetrice fac parte din discuție.
Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt NATO, susține însă că alianța trebuie să recurgă la demonstrații clare de forță, precum acuzarea rapidă a responsabililor după un atac și organizarea de exerciții militare neanunțate în statele baltice.
Centrul de Excelență pentru Amenințări Hibride din Helsinki lucrează deja la politici comune, însă mulți oficiali cred că este nevoie de măsuri suplimentare pentru a arăta Rusiei că Europa nu este vulnerabilă.
Un diplomat NATO rezumă situația:
“Fără îndoială, trebuie să facem mai mult. Trebuie să demonstrăm că suntem atenți și că putem muta rapid resursele atunci când este nevoie.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe 
