ANALIZĂ | Atacurile hibride ale Rusiei în Europa par pregătirile pentru un război pe scară largă

Activitățile care pot fi încadrate drept elemente ale unui ”război hibrid” pe care Rusia îl poartă împotriva Europei ar putea fi mai mult decât o simplă serie de operațiuni ad-hoc, fără aparentă legătură între ele sau determinate de stricte considerații tactice. Fiecare în parte, acestea pot părea banale ”înțepături”, dar, luate împreună, alcătuiesc peisajul de ansamblu care arată ”escaladare strategică”, relatează publicația britanică Financial Times (FT), într-o analiză în care citează mai mulți oficiali ai serviciilor de informații din state europene.

Cea mai mare parte a oficialilor care reprezintă comunități de informații din statele europene intervievați de FT consideră că țintele atacurilor, riscurile pe care Rusia este dispusă să le accepte și obiectivele pe care încearcă să le atingă prin atacurile respective reflectă mai mult decât o simplă reacție la conflictul armat aflat în evoluție în Ucraina.

Cele mai recente evaluări ale acțiunilor subversive ale Rusiei sunt acum luate în considerare în contextul Raportului NATO din 2023 privind Evaluarea Amenințărilor Comune, care a concluzionat că Rusia își pregătește forțele armate și economia pentru un posibil război cu Europa până în 2029, a explicat un oficial al serviciilor de informații europene pentru FT.

Secretul lui Polichinelle: rușii dau târcoale Europei

Rând pe rând, agenții de contrainformații au descoperit o operațiune în care colete trimise din Lituania care conțineau un compus inflamabil de magneziu au explodat în centre logistice DHL din Polonia, Germania și Marea Britanie.

Sabotorii, supravegheați de un agent rus, mai dețineau încă 6 kg de explozibili pe care nu apucaseră să-l utilizeze. Potrivit oficialilor europeni consultați de FT, cantitatea respectivă era suficientă pentru a pune în aplicare următoarea etapă a planului: atentate cu bombă asupra avioanelor care zburau spre SUA. Dacă ar fi reușit să își ducă planul până la capăt, ar fi fost cel mai grav atentat aerian de la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra World Trade Center din New York.

În Lituania și Polonia, cel puțin 20 de persoane sunt acuzate de terorism și alte infracțiuni în legătură cu acest complot.

Creierul operațiunii a reușit să fugă în Azerbaidjan, iar Varșovia solicită extrădarea sa. Cu toate acestea, șefii tuturor celor trei agenții de informații rusești – FSB, SVR și GRU – au sărit în apărarea lui, fapt care demonstrează importanța acestuia pentru Kremlin.

Potrivit șefului uneia dintre cele mai importante agenții de informații din Europa, ofițerii pe care îi are în subordine monitorizează în prezent o serie de agenți ruși care inspectează podurile rutiere (probabil cu intenția de a le mina) și caută puncte slabe pe căile ferate.

De altfel, un dezastru de proporții, cu victime în masă, a fost recent evitat la limită în Polonia, unde o bombă a fost plantată pe calea ferată dintre Varșovia și Lublin. În ce privește securitatea națională, Polonia consideră la această dată că Rusia reprezintă același nivel de amenințare pentru populația civilă precum terorismul islamic, care a reprezentat principala preocupare a agențiilor de informații europene în ultimii 20 de ani.

În ultimii ani, acestea au reușit să prevină acte de sabotaj asupra căilor ferate, atacuri incendiare asupra centrelor comerciale (deși astfel de incidente au avut loc la Vilnius și Varșovia), revărsarea apelor dintr-un lac de acumulare prin distrugerea unui baraj și otrăvirea rezervelor de apă.

”E doar vârful aisbergului!”

Totuși, incidentele care au fost făcute publice și au devenit cunoscute nu sunt decât vârful aisbergului, avertizează Keir Giles, expert în problematica Rusiei la Chatham House:

”Primul lucru care trebuie luat în considerare este că suntem departe de a fi pe deplin conștienți de ceea ce se întâmplă. Există multe lucruri despre care guvernele preferă să tacă.”

Numărul mare de astfel de atacuri și analiza lor combinată permit agențiilor de informații să identifice tipare și să stabilească conexiuni între evenimente, chiar și în cazurile în care implicarea Rusiei nu a fost dovedită sau detectată explicit.

De pildă, în luna mai a acestui an, trei persoane – doi ucraineni și un român – au încercat să incendieze o clădire și o mașină asociate cu premierul britanic Keir Starmer. Din perspectiva serviciilor de informații, este demn de remarcat faptul că incidente similare care au implicat mașinile și proprietățile politicienilor au avut loc în alte țări europene, în special în Estonia, care se învecinează cu Rusia și găzduiește cel mai mare contingent militar britanic de pe continent.

Recrutarea cetățenilor est-europeni pentru a efectua astfel de operațiuni a devenit, de asemenea, un lucru obișnuit. Printre ei se numără și ucraineni, care pot călători liber în toată Europa, precum și infractori locali sau persoane care au nevoie urgentă de bani.

Aceștia sunt recrutați prin intermediul aplicațiilor de mesagerie instant: de exemplu, autorii atacului terorist eșuat asupra căilor ferate din Polonia, potrivit serviciilor de informații ale țării, au fost supravegheați de Mihail Viktorovici Mirgorodski, agent FSB care comunica cu ei prin Telegram și plătea în criptomonede.

”Aceste incidente pot părea nesemnificative, ca niște mici înțepături. Dar trebuie să privim situația în ansamblu. Toate acestea sunt componente individuale ale unei campanii hibride extrem de precise, menite să divizeze societatea”,

spune Konstantin von Notz, membru al Bundestag-ului german, care a condus anterior comisia parlamentară de informații.

”Pregătire de război”

Această campanie concertată, încadrată drept ”război hibrid”, ar putea fi desfășurată ca pregătire pentru un viitor război adevărat.

Anul 2029 este discutat ca o posibilă dată pentru provocarea unui conflict ”cald”, dintr-un motiv oarecare, apreciază inspectorul general al Forțelor Armate Germane, Carsten Breuer, prezent la o conferință pe teme de securitate la München, la sfârșitul lunii noiembrie.

”Anul ăsta, 2029, nu l-a scos cineva dintr-o mânecă, nu l-a inventat nimeni acum, pe loc. Evaluarea se bazează pe analiză pură. Asta nu înseamnă că Rusia va ataca, însă va fi capabilă să o facă.”

Experții observă asemănări șocante între acțiunile agențiilor ruse de informații din zilele noastre și planurile elaborate de KGB în perioada sovietică.

”În ultimii doi ani, am fost martori la atacuri sau tentative de atac asupra acelorași tipuri de ținte operaționale ca atunci”,

a explicat pentru FT Daniela Richterova, directoare a Centrului pentru Studiul Informațiilor de la King’s College London.

Ea a studiat, printre altele, arhiva integrală a serviciilor secrete cehoslovace și numeroase documente pe care arhivistul KGB Vasily Mitrohin le-a predat Marii Britanii în 1992.

Documentele de arhivă studiate afirmă explicit că acțiunile spionilor și sabotorilor depind de nivelul de tensiune, a explicat Rikhterova:

”În timp de pace, serviciile secrete rusești se străduiesc să efectueze atacuri mai subtile, de mică amploare, concepute să pară chiar accidente nevinovate. Incendii accidentale, niscaiva acte de vandalism etc. Dar, în timpul unui război real, sunt activați o mulțime de sabotori, care sunt pregătiți să efectueze o gamă largă de acțiuni distructive.”

Evaluarea Danielei Richterova este că nivelul actual de activitate a agențiilor de spionaj rusești în Europa corespunde unei ”faze antebelice medii”.