Episodul 2 | EDITORIAL | Acord istoric UE-Mercosur: OPORTUNITĂȚI majore pentru economia românească
Dacă în EPISODUL 1 al acestui EDITORIAL marca AFACERI.news ne-am ocupat de TEMERILE fermierilor europeni și români cu privire la prospătul acord de liber schimb dintre statele Uniunii Europene și cele 4 state sud-americane care formează piața unică MERCOSUR, în EPISODUL 2 ne vom ocupa de OPORTUNITĂȚILE pe care acest acord istoric le-ar putea aduce economiei noastre.
Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și statele Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay), a cărui ratificare este un subiect central în ianuarie 2026, promite beneficii economice și strategice importante pentru România, deși vine la pachet cu provocări pentru sectorul agricol, așa cum am arătat în EPISODUL 1.
Iată principalele avantaje identificate pentru economia românească:
1. Eliminarea taxelor vamale pentru exporturi
În prezent, companiile românești plătesc anual peste 47 de milioane de euro în taxe vamale pentru a exporta produse industriale în țările Mercosur (unde tarifele pot ajunge până la 35-55%). Acordul prevede eliminarea taxelor pentru 91% din totalul produselor, oferind un avantaj competitiv uriaș sectoarelor cheie:
* Industria auto și componente: România este un jucător major în acest sector, iar eliminarea barierelor va stimula exporturile de mașini și piese către America de Sud.
* Echipamente mecanice și electrice: Facilitarea accesului pentru producătorii români de utilaje.
* Industria metalurgică și textilă: Aceste ramuri beneficiază direct de scăderea costurilor de intrare pe piață.
2. Protecția produselor tradiționale românești
Acordul oferă protecție împotriva imitațiilor pentru 15 produse agricole românești cu Indicație Geografică Protejată (IGP) sau Denumire de Origine Protejată (DOP). Printre acestea se numără produse de renume precum magiunul de prune de Topoloveni, salamul de Sibiu, telemeaua de Ibănești, cârnații de Pleșcoi și altele.
Dar și vinurile românești câștigă o piață importantă, în prezent confruntându-se cu taxe vamale de până la 27%.
3. Accesul la materii prime critice
Într-un context geopolitic tensionat, acordul oferă României o alternativă strategică la China pentru materiile prime critice necesare tranziției verzi și digitale. Acest lucru reduce dependența și asigură lanțuri de aprovizionare mai stabile pentru industria tehnologică și energetică.
4. Oportunități pentru IMM-uri
În prezent, peste 250 de firme românești exportă deja în zona Mercosur, iar mai mult de jumătate dintre acestea (54%) sunt întreprinderi mici și mijlocii. Simplificarea procedurilor vamale și recunoașterea standardelor tehnice vor ajuta aceste firme să își crească prezența pe o piață de peste 270 de milioane de consumatori.
Pentru a detalia analiza, ne vom concentra pe cele două sectoare cheie pentru România: sectorul auto (principalul beneficiar industrial) și agricultura (zona cu cele mai mari riscuri și măsuri de protecție).
Marele câștigător: sectorul auto și de componente
Industria auto reprezintă aproximativ 13% din PIB-ul României. Acordul UE-Mercosur este considerat crucial pentru acest sector în primul rând din grație eliminării taxelor prohibitive. În prezent, exportul de mașini către Brazilia sau Argentina este taxat cu 35%. Eliminarea treptată a acestor taxe va permite producătorilor din România (precum Dacia sau Ford-Otosan) și furnizorilor de componente (Continental, Star Assembly, Star Transmissions etc.) să concureze de la egal la egal cu producătorii locali sau cei care au deja acorduri cu aceste țări.
În al doilea rând, vorbim de integrarea în lanțul valoric. Multe componente fabricate în România ajung în mașini asamblate în Germania sau Franța, care sunt apoi exportate.
Deși acordul a fost intens dezbătut și este aspru criticat de aripa suveranistă, fără rațiune și cifre, ci mai degrabă din politicianism, argumentele pro-aderare s-au concentrat pe direcțiile menționate mai sus.
În plus, există clauze de salvgardare. Pentru a liniști fermierii, au fost negociate limite stricte (cote) pentru importurile de carne de vită și pasăre din America de Sud, astfel încât piața locală să nu fie inundată de produse ieftine.
Fake-news: Acordul ar putea îngropa agricultura noastră
„Pentru că le e teamă că piața europeană, inclusiv cea românească, vor fi invadate de produse agricole ieftine, de o calitate slabă, care vor da peste cap producția locală. Temerile sunt alarmiste, însă trebuie spus că acordul Mercosur prevede niște mecanisme de protecție foarte clare. Cea mai mare temere este legată de concurența neloială, deoarece standardele de producție din America de Sud sunt adesea mai puțin costisitoare decât cele europene. Și aici avem de-a face cu un fake-news. Acordul prevede condiții de calitate stricte pe care exportatorii din țările Mercosur trebuie să le îndeplinească dacă vor să vândă în UE. Există inclusiv un mecanism de monitorizare pe acest segment în care vor fi implicate autoritățile de profil din toate țările UE. Mai mult chiar, importurile de carne de vită sau pasăre, de exemplu, sunt limitate la un anumit volum pentru a nu destabiliza piața locală. Apoi, dacă există totuși probleme, România poate cere suspendarea preferințelor tarifare dacă se demonstrează că importurile masive produc daune grave fermierilor români”,
explică Adrian Negrescu.
Concluzie
Ce ne va aduce nouă, consumatorilor, avantajul Mercosur? În primul rând, vom putea vedea pe rafturile magazinelor o gamă mult mai largă de produse alimentare și nealimentare, de la carnea de vită argentiniană la prețuri mai mici și calitate certificată de UE la fructe tropicale, cafea, suc de portocale, tutun, îmbrăcăminte, încălțăminte.
Adoptarea acestui acord în ianuarie 2026 este marcată de tensiuni politice în România, existând opinii divergente între susținătorii beneficiilor industriale (președintele și Ministerul Economiei) și criticii care aruncă mesaje catastrofice despre iminentul faliment al micilor fermieri, fără a susține cu cifre temerile exagerate. De altfel, acordul va reprezenta în economia Uniunii Europene abia 0.05-0.1% conform cifrelor calculate de Institutul de Statistică din Viena, așa că urletele reprezentanților sindicatelor agricole și ale anumitor lideri politici frizează ridicolul.
Acesta este totuși un semnal de bun augur că principiile pe care se întemeiază economia liberă, iar unul de bază este liberul schimb, continuă să funcționeze într-o lume în care administrația americană a reintrodus masiv pârghia protecționismului desuet.
În concluzie, acordul favorizează exporturile cu valoare adăugată mare către America de Sud, ceea ce pentru România ar putea fi un mare atu, dacă privim cifrele de astăzi ale schimburilor comerciale, iar la acestea se adaugă și un avantaj indirect, prin exporturile industriilor europene de care depinde și România.
De la prima vedere reiese că România, un mare producător de cereale, electrocasnice, de mașini și de piese auto, poate să-și crească semnificativ exporturile către o națiune mare și în creștere la nivel de populație și economie (+3,4% creștere PIB în 2024). În cazul în care România reia producția competitivă de îngrășăminte (Romgaz preia Azomureș și utilizează gazul din Marea Neagră) exportul excedentar pieței locale de îngrășăminte ar putea fi și el un beneficiu.
În același timp, un beneficiu pentru fermierii români ar fi importul mai ieftin de soia (șrot de soia pentru hrana animalelor) și de boabe de soia, tot pentru furaje. Mai mult, boabele de soia braziliene pentru furaje sunt renumite la nivel global pentru calitate (conținut ridicat de proteine), Brazilia fiind mare exportator spre China (>10 mld $). Discuția internă privind importul de soia braziliană este însă dominată de faptul că vorbim despre soia modificată genetic (pentru rezistență la mucegai sau secetă – de ex.).
Importurile românești din America de Sud sunt constituite în proporție covârșitoare din materii prime și produse cu un grad redus de prelucrare. Acestea sunt transformate de către industria românească în produse cu un grad de prelucrare superior sau sunt încorporate în diverse produse finite.
Totodată, produse și servicii românești cu potențial pe piața din Brazilia sunt, conform organizațiilor de la București, dispozitivele electronice de transmisie date și redare imagini, produse și servicii IT, instrumente și aparate de laborator, surse de iluminat pe baza de LED-uri, pompe electrice de apă, robineți industriali.
În privința agriculturii, fermierii români nu știm să concureze pe piața cafelei, arahidelor, portocalelor, steak-ului de vită sau avocado-ului cu omologii lor sud-americani, de care se pot teme obiectiv fermierii Europei de Sud. Așa că ar fi indicat să luați în calcul mai degrabă beneficiile unei piețe de 270 de milioane de consumatori pentru industria românească și mai puțin mesajele de revoltă importate din țări agricole calde sau isteriile politicianiste autohtone.
*
CITEȘTE ȘI Episodul 1 | EDITORIAL | Acord istoric UE-Mercosur. FANTOMELE care bântuie fermierii europeni și români









