Episodul 1 | EDITORIAL | Acord istoric UE-Mercosur. FANTOMELE care bântuie fermierii europeni și români
- Acordul de parteneriat reieșit după o negociere de, atenție, 25 de ani!, între Uniunea Europeană și America de Sud este unul bazat pe principii democratice și drepturi fundamentale, care vizează consolidarea relațiilor existente între părți și crearea bazelor pentru o asociere interregională UE-Piața Comună a Sudului (Mercosur).
- Mercosur include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, care împreună reprezintă o populație de aproximativ 295 de milioane și al cincilea cel mai mare PIB din lume.
- Acordul va elimina treptat tarifele vamale pentru peste 90% din comerțul bilateral. Negocierile au început în 1999, cu un acord inițial în 2019, iar un acord politic a fost atins abia în decembrie 2024
- Într-o lume dominată de impunerea de suprataxe vamale de către noua administrație americană, acordul UE-Mercosur reprezintă un semnal clar economic că liberul schimb clamat de marii economiști ai ultimilor 200 de ani nu a murit, iar piețele se pot interconecta fără taxe protecționiste și pe mai departe.
În acest prim episod despre acordul UE-Mercosur, redacția AFACERI.news se apleacă asupra TEMERILOR care au pus stăpânire pe fermierii Europei de Sud, în special Italia, Spania, Grecia și mai puțin Franța, fermieri care sunt vizați direct de posibila concurență a produselor alimentare sud-americane. România pare mai degrabă un câștigător al acordului atâta timp cât exporturile sale din industria auto vor găsi o piață imensă de desfacere, iar agricultura românească nu pare să se intersecteze cu concurența sud-americană decât pe câteva produse de bază (porumb, zahăr și carne de pui). Așa că goarnele românești ofticate de prezentul acord sunt mai degrabă vuvuzele politicianiste, nicidecum realiste economic. Dar în EPISODUL 2 al acestui editorial vom prezenta și BENEFICIILE acordului UE-Mercosur pentru industria românească.
Principalele temeri ale fermierilor europeni (inclusiv ale celor din România) față de acordul UE-Mercosur (inițiat politic în 1999, încheiat la finalul anului 2024 și aprobat preliminar de statele UE în ianuarie 2026) se concentrează pe riscul de colaps economic al multor exploatații locale în fața unei competiții pe care o consideră neloială.
Principalele motive de îngrijorare
Concurența neloială și standardele duble
* Cea mai mare nemulțumire este legată de asimetria reglementărilor. Fermierii europeni trebuie să respecte norme stricte de mediu, bunăstare a animalelor și siguranță alimentară (sub umbrela Green Deal), care cresc costurile de producție.
* Pesticide: Multe substanțe interzise în UE (peste 30 de tipuri doar în cazul trestiei de zahăr) sunt folosite liber în Brazilia sau Argentina.
* Trasabilitate: Există temeri că nu se poate verifica riguros dacă vitele din America de Sud au fost tratate cu hormoni sau dacă hrana lor provine din zone defrișate.
Prăbușirea prețurilor la produse sensibile
Acordul elimină sau reduce taxele vamale pentru cantități uriașe de produse care vin din țări cu costuri de producție mult mai mici (de exemplu, costul cartofilor în Brazilia este de aproximativ 4 ori mai mic decât în Grecia). Sectoarele cele mai expuse sunt:
* Carnea de vită: UE va permite importul a 99.000 de tone suplimentare pe an, cu taxe reduse.
* Carnea de pasăre: Se estimează un influx masiv de pui ieftin, afectând producătorii locali.
* Zahărul și etanolul: Brazilia este un gigant mondial în aceste sectoare, iar fermierii europeni se tem că nu vor putea concura cu prețurile de dumping.
“Moneda de schimb” pentru industrie
Agricultorii simt că sectorul lor a fost sacrificat pentru a favoriza exporturile industriale ale Europei. Acordul facilitează vânzarea de mașini, utilaje și produse farmaceutice europene în America de Sud, oferind în schimb acces facil pe piața alimentară europeană pentru produsele sud-americane.
Impactul asupra mediului și sustenabilității
Deși UE promovează sustenabilitatea, fermierii și ONG-urile avertizează că acest acord ar putea încuraja defrișările în pădurea amazoniană pentru a face loc pășunilor și culturilor de soia, anulând eforturile ecologice depuse pe continentul european.
Măsuri de protecție (în discuție în 2026)
Pentru a calma spiritele, Comisia Europeană a propus:
* Un fond de rezervă/asigurare: O sumă de cel puțin 1 miliard de euro (unii oficiali români menționează sume chiar mai mari prin Politica Agricolă Comună) pentru a compensa pierderile fermierilor în caz de criză a pieței.
* Clauze de salvgardare: Posibilitatea de a suspenda importurile dacă piața internă este grav perturbată.
În ianuarie 2026, protestele au escaladat în țări precum Franța, Irlanda și România, fermierii cerând blocarea ratificării finale în Parlamentul European.
Pentru fermierii din România, acordul UE-Mercosur reprezintă o provocare, nu majoră însă, deoarece structura exporturilor din America de Sud lovește în câteva dintre sectoarele cheie ale agriculturii românești. Iată produsele și mecanismele prin care fermierii români sunt cei mai afectați:
Sectorul cărnii de pasăre (pui)
Aceasta este, probabil, cea mai mare amenințare directă pentru România. România a devenit un exportator net de carne de pasăre în UE. Brazilia, însă, este cel mai mare exportator de pui la nivel mondial, având costuri de producție mult mai mici datorită accesului ieftin la furaje (soia și porumb propriu) și a standardelor de bunăstare a animalelor mai permisive.
Importurile masive de pui brazilian la prețuri scăzute pot duce la prăbușirea prețurilor la poarta fermelor românești, făcând producția locală neprofitabilă.
Sectorul cerealelor și oleaginoaselor (porumb și soia)
România este unul dintre cei mai mari producători de porumb din UE. Brazilia și Argentina sunt giganți mondiali în producția de porumb și soia. Chiar dacă România exportă mult în afara UE (în Africa sau Orientul Mijlociu), influxul de cereale sud-americane pe piața europeană va scădea prețul bursier al acestora.
Fermierii români se plâng că nu pot folosi anumite pesticide sau tehnologii de modificare genetică permise în statele Mercosur, ceea ce le scade randamentul și le crește costurile față de competitorii transatlantici.
Sectorul cărnii de vită
Deși România nu are o industrie de procesare a cărnii de vită la fel de mare ca Irlanda sau Franța, creșterea bovinelor este esențială pentru multe ferme mici și mijlocii. Efectul de domino poate face ca surplusul de carne de vită de calitate din Argentina și Uruguay va inunda piețele din Vestul Europei (unde România exportă tineret bovin).
Scăderea cererii pentru animale vii din România în UE va forța fermierii români să vândă la prețuri de subzistență.
Zahărul și etanolul
România a pierdut deja multe fabrici de zahăr în ultimii ani. Puținii producători de sfeclă de zahăr rămași se tem că zahărul din trestie, mult mai ieftin, importat din Brazilia, va pune capăt definitiv acestei industrii în țară.
Principalele dezavantaje competitive pentru români:
* Costul furajelor: Deși România produce cereale, fermierii români plătesc prețuri de piață mondială pentru inputuri, în timp ce marile conglomerate din America de Sud sunt integrate vertical și au subvenții mascate sau costuri logistice optimizate la scară gigantică.
* Forța de muncă și birocrația: Fermierii români trebuie să respecte condiționalitățile stricte din Politica Agricolă Comună (PAC) — cum ar fi lăsarea terenului pârloagă sau limitarea fertilizanților — reguli care nu se aplică momentan fermierilor din Mercosur.
* Logistica: Portul Constanța este deja aglomerat de fluxurile de cereale din Ucraina. Adăugarea unei presiuni suplimentare prin importuri din Mercosur care ar putea tranzita regiunea pune presiune pe infrastructura locală de stocare și transport.
Ce spun asociațiile de fermieri din România?
Organizații precum Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au avertizat că acest acord, în forma actuală, transformă fermierii europeni în „victime colaterale” ale intereselor industriale (Germania și Franța dorind să vândă mașini și tehnologie în Mercosur. Însă și România are doi mari producători auto pentru care piața Mercosur reprezintă mană cerească!). Aceștia cer aplicarea clauzelor de oglindă: orice produs care intră în UE trebuie să fie produs respectând exact aceleași standarde de mediu și pesticide ca cele impuse fermierilor români.
“În România, agricultura și dezvoltarea rurală, precum și rolul fermierilor, au o importanță strategică și socială mai mare decât în multe alte state membre. Nu putem estima exact efectele pentru sectorul agroalimentar. Probabil exporturilor totale de produse agroalimentare pe piața UE vor scădea si este greu de crezut ca vom exporta astfel de produse in țările Mercosur folosind prevederile acordului. Vom compensa asta cu potențialele câștiguri obținute din comerțul exterior al României cu țările Mercosur de produse industriale? Vom vedea. Cel mai probabil acordul nu va genera beneficii majore directe in comertul România-Mercosur și nici nu va contribui la echilibarea balanței comerciale a României.In schimb, exporturile si productia noastră de produse agroalimentare se pot reduce și securitatea alimentară si dezvoltarea rurală ar putea fi afectate.”,
a transmis Costin Lianu, președinte Asociația Inter-Bio, într-un punct de vedere interesant pe care îl vom publica integral într-un material separat.
Vom reveni curând cu EPISODUL 2 al acestui editorial AFACERI.news, în care vom prezenta BENEFICIILE pentru România ale acordului UE-Mercosur.









