Gerul ne ține nervii întinși, dar schimbările climatice sunt reale. Cercetătorii explică anii calzi
Știm, în România e ger și nu ne arde de povestit despre ani calzi sau dogoritori chiar. Însă ceea ce, în circumstanțe normale, ar fi trebuit să fie un an relativ răcoros s-a dovedit a fi unul dintre cele mai calde din istorie. Săptămâna aceasta, principalele grupuri de monitorizare a climei și vremii din Europa și America au publicat rapoartele lor pentru anul 2025. Acestea sunt în concordanță cu o accelerare a ritmului încălzirii globale. Ultimii 11 ani sunt cei mai calzi de când se înregistrează date, ultimii trei ani ocupând primele locuri în clasament, scrie The Economist.
Cel mai cald dintre toți a fost 2024, care a coincis cu un puternic fenomen El Niño – un model de vânturi și curenți oceanici care determină creșterea temperaturii – combinat cu un vârf al ciclului solar de 11 ani, când soarele strălucește cel mai puternic. Dar în 2025, El Niño a dispărut, fiind înlocuit de modelul său opus, La Niña, iar soarele – care oricum joacă un rol minor – a început să-și piardă din strălucire. Faptul că 2025 a fost mai rece decât anul precedent nu a fost, așadar, o surpriză. Dar, pentru un an La Niña, a fost canicular: cel mai cald de până acum.
Surpriza La Niña
Cel mai recent an în care a apărut La Niña – 2022 – a fost cu 1,15 °C mai cald decât temperatura medie preindustrială a lumii, potrivit Organizației Meteorologice Mondiale. Anul trecut a fost cu 1,44 °C mai cald, o creștere semnificativă pentru un an Niña. Încălzirea medie față de nivelurile preindustriale din ultimii trei ani a fost între 1,48 °C și 1,5 °C, în funcție de setul de date consultat.
Mulți oameni de știință specializați în climatologie ezită să tragă concluzii grandioase despre încălzirea excepțională din 2023, deoarece își amintesc de o perioadă în care s-a întâmplat exact opusul. La începutul anilor 2000, temperaturile au fost în mod constant mai scăzute decât previziunile modelelor climatice, ceea ce a dus la așa-numita „pauză climatică”. Acest lucru a determinat scepticii să declare că schimbările climatice pur și simplu s-au oprit. De fapt, ceea ce s-a întâmplat a fost că mai multe cicluri climatice naturale au conspirat, temporar, pentru a răci puțin atmosfera.
Cu toate acestea, există mai multe dovezi care indică faptul că încălzirea globală continuă să se accelereze. Una dintre ele este că problema de bază, emisiile de gaze cu efect de seră produse de om, în special, dar nu numai, dioxidul de carbon, nu numai că continuă, ci și crește în amploare. Un alt indiciu, paradoxal, este că un al doilea tip de poluare, cu particule de sulfat din atmosferă, este în scădere. Sulfații sunt nocivi pentru sănătatea umană, iar reglementările mai stricte au diminuat două dintre principalele surse ale acestora: navele de marfă și centralele electrice pe cărbune din China. Dar sulfații servesc și la reflectarea radiației solare înapoi în spațiu, împiedicând-o să încălzească planeta. Așadar, deși eliminarea sulfaților din aer este un beneficiu pentru igienă, aceasta contribuie și la încălzirea globală.
Există, de asemenea, dezbateri cu privire la faptul că clima ar putea fi mai sensibilă la efectul de încălzire al gazelor cu efect de seră decât se presupune în general. Un proiect comun publicat săptămâna aceasta de cercetătorii climatologi de la Universitatea din Exeter, Anglia, și de membrii Institutului și Facultății de Actuari din Marea Britanie sugerează că această sensibilitate se situează la limita superioară a estimărilor generale și avertizează că, dacă acest lucru este adevărat, creșterea temperaturii globale ar putea depăși 2 °C până la jumătatea secolului.
Modelele climatice arată că efectele încălzirii globale, inclusiv riscul unor puncte de inflexiune ireversibile, sunt mult mai mari peste 2 °C decât cele de 1,5 °C consacrate în acordul ONU de la Paris, semnat în 2015 și menit să coordoneze un răspuns global la schimbările climatice.
Ce a determinat ca 2025 să fie cel mai cald an?
Un factor care a contribuit la căldura extremă de anul trecut a fost vremea neobișnuit de caldă la capetele Pământului. În februarie 2025 s-a înregistrat cea mai mică acoperire de gheață la ambii poli de la începutul observațiilor prin satelit la sfârșitul anilor 1970, iar Antarctica a cunoscut cel mai cald an din istorie.
În Europa, între timp, condițiile de căldură și vânt au favorizat răspândirea incendiilor forestiere, în special în Spania și Portugalia, la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august. Acestea au adăugat aproape 14 milioane de tone de carbon în atmosferă, sub formă de dioxid de carbon și funingine care, fiind neagră, absoarbe radiația solară și contribuie astfel la încălzirea globală. Aceasta este o cantitate semnificativ mai mare decât cea înregistrată în orice an anterior.
Dacă tendințele de încălzire vor continua în următorii ani, pragul de 1,5 °C va fi depășit mai devreme decât se preconiza. Extindând rata de încălzire din ultimii 30 de ani, se poate estima că acest lucru s-ar putea întâmpla în ultimul an al acestui deceniu. Această estimare este în concordanță cu alte calcule publicate la sfârșitul anului trecut.
Carlo Buontempo, directorul Serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice, afirmă că este necesară o schimbare de mentalitate.
„Nu este vorba de a evita depășirea [limitei de 1,5 °C]”, spune el, „ci de a găsi o soluție pentru a gestiona această situație”.
Poate că următoarele 12 luni vor aduce o surpriză și temperaturi mai scăzute. Dar acest lucru pare puțin probabil, deși iarna a început cu perioade de ger în zone puțin așteptate din emisfera nordică. Meteorologii se așteaptă la revenirea fenomenului El Niño în a doua jumătate a acestui an. Iar cercetătorii climatologi se așteaptă astfel ca 2026 să fie un alt an record.









