Anul 2025 s-a încheiat cu deficit cash de 7,65% din PIB, cu un punct procentual mai mic decât 2024
Anul 2025 s-a încheiat cu deficit cash de 7,65% din PIB, cu un punct procentual mai mic decât anul 2024, când deficitul înregistrat a fost de 8,67% din PIB, arată datele publicate marți de Ministerul Finanțelor.
Execuția bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei.
Veniturile bugetului general au însumat 662,70 miliarde lei în anul 2025, în creștere cu 15,3% față de anul 2024. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 2,05 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de un nivel istoric al fondurilor europene, afirmă Ministerul Finanțelor. Nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale din amnistia fiscală (6,3 miliarde lei) și, excluzând acest factor temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este de aproximativ 0,8 pp.
Cheltuielile au fost în sumă de 808,73 miliarde lei. Ministerul Finanțelor susține că acestea au fost gestionate cu o disciplină riguroasă, în special în semestrul al doilea, iar ca evoluție a ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, a existat o gestionare prudentă a costurilor rigide, concomitent cu o accelerare a cheltuielilor pentru dezvoltare.
„Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marchează o închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală. Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Sănătatea, plata concediilor medicale și pentru medicamente. Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componeta de împrumut în cea de grant.
Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei de deficit cash de 8,4%, asumată cu Comisia Europeană, punând în pericol stabilitatea economică a țării. Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului. Această abordare responsabilă ne-a permis să facem loc unui nivel mai ridicat de investiții, esențiale pentru susținerea creșterii economice și pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a României”,
a explicat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.









