Securitatea și siguranța devin principalele temeri ale europenilor (eurobarometru)

Majoritatea cetățenilor europeni sunt îngrijorați de probleme de securitate și siguranță, iar nouă din zece sunt de părere că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite pentru a face față amenințărilor globale și își doresc ca blocul comunitar să aibă o voce mai puternică, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Paarlamentul European, citat de AGERPRES.

Într-un moment marcat de tensiuni geopolitice tot mai puternice, cetățenii se tem din ce în ce mai mult pentru viitorul lor și doresc ca UE să acționeze unitar și ambițios, relevă cel mai recent Eurobarometru comandat de Parlamentul European.

Sondajul arată că evoluția situației internaționale generează sentimente de îngrijorare în rândul cetățenilor europeni. Instabilitatea geopolitică are un impact major asupra percepțiilor europenilor. Majoritatea (52%) declară că sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 39% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul UE și 41% că sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor.

În privința României, 39% dintre cetățeni sunt pesimiști în legătură cu viitorul lumii, 38% sunt pesimiști în privința viitorului UE și 38% sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării lor.

Perspectivele par să fie mai bune la nivel individual: peste trei sferturi dintre europeni (76%) sunt optimiști în legătură cu viitorul lor și al familiei lor. Comparativ, 72% dintre români cred același lucru.

Concluziile sondajului confirmă că provocările sunt numeroase, precizează PE. În toate domeniile analizate de sondaj, temerile legate de siguranță și securitate sunt la un nivel ridicat.

Principalele preocupări sunt conflictele din vecinătatea UE (72%), terorismul (67%), atacurile cibernetice lansate de țări din afara UE (66%), dezastrele naturale agravate de schimbările climatice (66%) și fluxurile migratorii necontrolate (65%). România se situează în jurul mediei UE la aceste capitole.

Riscurile legate de comunicare stârnesc de asemenea preocupări majore. Printre aceste riscuri se numără dezinformarea (69%), discursul de incitare la ură în mediul online sau offline (68%), conținuturile false generate de inteligența artificială (68%), protecția insuficientă a datelor (68%) și amenințările la adresa libertății de exprimare (67%). Procentele românilor cu îngrijorări similare se situează de asemenea foarte aproape de media UE.

Pe fondul numeroaselor provocări, cetățenii europeni doresc ca Uniunea Europeană să își intensifice eforturile, adaugă PE.

Astfel, 66% dintre cetățeni vor ca UE să participe la menținerea siguranței colective, subliniind rolul protector al UE în contextul politic actual. Comparativ, 47% dintre români își doresc același lucru din partea UE.

Cetățenii consideră totodată că unitatea este esențială: 89% dintre respondenți (76% dintre români) declară că statele membre ale UE ar trebui să fie mai unite, iar 73% (70% dintre români) sunt de acord că Uniunea are nevoie de mai multe resurse pentru a face față provocărilor globale actuale. În opinia cetățenilor, pentru a-și consolida poziția în lume, UE ar trebui să se concentreze în principal pe securitate și apărare (40%; 34% dintre români), pe competitivitate, economie și industrie (32%; 29% dintre români) și pe independența energetică (29%; 26% dintre români).

‘Tensiunile geopolitice modelează sentimentul de securitate zilnic al europenilor. Cetățenii se așteaptă ca Uniunea Europeană să protejeze, să fie pregătită și să acționeze unită. Exact aceste aspecte trebuie oferite de o Europă mai puternică și mai asertivă. Europa este cel mai puternic scut al nostru’, afirmă președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată în comunicat.

Prețurile ridicate continuă să afecteze nivelul de trai al cetățenilor. La nivel intern, europenii doresc ca Parlamentul European să abordeze cu prioritate inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (41% dintre respondenți). Pe locul doi se situează economia și crearea de noi locuri de muncă (35%), procentul celor care se declară preocupați fiind cu cinci puncte procentuale mai mare decât în mai 2025. Și în rândul românilor acestea sunt principalele două preocupări (40%, respectiv 38%).

Deși majoritatea respondenților se așteaptă ca nivelul lor de trai să rămână stabil în următorii cinci ani, o proporție substanțială (28%) se așteaptă la o înrăutățire, mai ales în țările mai puțin stabile economic. Temerea că nivelul lor de trai va scădea este mai puternică în rândul cetățenilor francezi (45%), belgieni (40%) și slovaci (40%). În privința României, procentul este de 29%.

La nivel european, cetățenii se așteaptă ca UE să se concentreze pe consolidarea poziției sale în lume, în special prin concentrarea asupra apărării și securității (40%, în creștere cu 3 puncte procentuale față de ultimul sondaj).

În același timp, cetățenii reafirmă importanța valorilor fundamentale și fondatoare. Potrivit sondajului, pacea este cea mai importantă valoare care ar trebui apărată de Parlamentul European (52%), procent care reflectă climatul geopolitic actual. Democrația (35%), libertatea de exprimare (23%), drepturile omului (22%) și statul de drept (21%) ocupă și ele un loc important în clasament.

Opinia cetățenilor despre UE și instituțiile sale rămâne pozitivă, în ciuda unor ușoare scăderi comparativ cu rezultatele din mai 2025. O majoritate relativă are o opinie favorabilă față de UE (49%, -3 puncte procentuale), cu doar 17% având o opinie negativă. România se situează în media UE.

În același timp, 38% (-3 puncte procentuale) dintre respondenți au o opinie pozitivă despre Parlamentul European (doar 20% au o opinie negativă).

O majoritate importantă și în creștere a cetățenilor consideră apartenența țării lor la UE drept un lucru pozitiv (62%), o creștere de 2 puncte procentuale comparativ cu februarie/martie 2024, când această întrebare a fost adresată ultima dată. Comparativ, doar 49% dintre români consideră apartenența țării la UE drept un lucru pozitiv (+4 puncte procentuale), în timp ce 30% spun că nu este nici bun, nici rău (26% în UE) și 19% că este un lucru rău (11% în UE).

Din punct de vedere sociodemografic, tinerii continuă să fie printre cei mai fervenți susținători ai UE și au așteptări mari cu privire la rolul acesteia. Tinerii cetățeni, cu vârsta cuprinsă între 15 și 30 de ani, tind să aibă o opinie mai favorabilă despre UE și Parlament comparativ cu cetățenii mai în vârstă: 58% au o imagine pozitivă despre UE (comparativ cu 49%-43% în grupele de vârstă mai înaintată), iar 68% doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important (comparativ cu 58%-54%). Tinerii europeni sprijină foarte puternic următoarele puncte: mai multă unitate între statele membre în contextul actual (90%), mai multe resurse pentru UE (78%) și mai multă influență pentru UE la nivel internațional (87%).

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 6-30 noiembrie 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, iar în unele state membre (Cipru, Danemarca, Finlanda, Malta, Suedia și Olanda) au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). În total, au fost realizate 26.453 de interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară. În România, au fost realizate 1.041 interviuri față în față.