”Cosmeticorexia” – o molimă a copilăriei, tot mai răspândită. Sephora, sub lupa autorităților

Autoritatea italiană de concurență (AGCM) a lansat două investigații împotriva celebrelor branduri Sephora și Benefit Cosmetics, deținute de gigantul LVMH, cu privire la posibile practici comerciale neloiale legate de comercializarea produselor pentru adulți către copii și adolescenți, a anunțat vineri autoritatea italiană, citată de agenția Reuters.

AGCM și-a declarat profunda ingrijorare cu privire la faptul că brandurile folosesc micro-influenceri foarte tineri pe rețelele de socializare pentru a încuraja utilizarea prematură a cosmeticelor pentru adulți și achiziționarea compulsivă de măști faciale, seruri și creme anti-îmbătrânire, obiceiuri legate de așa-numita ”cosmeticorexie” – o obsesie pentru îngrijirea pielii în rândul minorilor.

LVMH, Sephora și Benefit Cosmetics nu au dorit să răspundă la solicitările de comentarii din partea Reuters.

”Investigațiile au fost deschise din cauza îngrijorării că informații importante – cum ar fi avertismentele și precauțiile pentru cosmeticele care nu sunt destinate minorilor sau nu sunt testate pe aceștia – ar fi putut fi omise sau prezentate într-un mod înșelător”,

a transmis AGCM în comunicatul citat.

Utilizarea frecventă a unei game largi de produse cosmetice de către minori fără o conștientizare adecvată poate fi dăunătoare sănătății lor, a mai declarat autoritatea de reglementare.

Oficialii AGCM și poliția financiară italiană au efectuat joi inspecții la sediile Sephora Italia, LVMH Profumi e Cosmetici Italia și LVMH Italia.

Cosmeticorexia – o boală a copiilor societății moderne

Cosmeticorexia (numită și dermorexie) se referă la preocuparea sau obsesia întărită cultural pentru obținerea unei pieli ”impecabile”, obsesie care se manifestă adeseori prin utilizarea excesivă, nepotrivită vârstei sau compulsivă a produselor și procedurilor cosmetice.

Fenomenul este intensificat de așa-numita ”medicalizare” a frumuseții, de creșterea piețelor ”cosmeceutice” (cosmetice+farmaceutice, n.n.) și de platformele de socializare care recompensează social autoprezentarea axată îndeosebi pe aspectul fizic.

Potrivit studiilor recente, expunerea și intrarea pe piața de profil a tinerilor în calitate de consumatori au loc la vârste din ce în ce mai tinere, ridicând îngrijorări cu privire la incidența tot mai crescută a dermatitei de contact, a altor afecțiuni ale pielii cauzate de iritații sau alergii, precum și la perturbarea barierei cutanate și la consolidarea comportamentelor compulsive de îngrijire.

Deși cosmeticorexia nu este recunoscută ca diagnostic formal în sistemele actuale de clasificare medicală, ea poate reprezenta o tulburare mintală relevantă clinic care justifică operaționalizarea, evaluarea standardizată și urmărirea sa epidemiologică.