Brânza simbol a Ciprului, amenințată de epidemia de febră aftoasă

Normele Uniunii Europene impun sacrificarea efectivelor de animale care produc laptele utilizat la fabricarea celebrei brânzei cipriote Halloumi, pentru a stopa răspândirea unui virus. Dar partea insulei mediteraneene controlate de turci nu este de acord, scrie Politico, citat de Digi24.

Pentru a ține sub control o epidemie animală mortală — și a salva celebra brânză Halloumi din Cipru — fermierii țării sunt dispuși să facă tot ce este necesar, inclusiv să sacrifice efective întregi de animale, dar numai dacă și ciprioții turci cu care împart insula sunt dispuși să facă același lucru.

Pentru virusul care provoacă o epidemie extrem de contagioasă de febră aftoasă, zona demilitarizată de 180 de kilometri care separă Republica Cipru de nordul controlat de turci încă din 1974 este complet irelevantă. Cu toate acestea, abordările pentru a o ține sub control variază în funcție de partea așa-numitei Linii Verzi pe care te afli: Republica Cipru impune reglementările UE și ordonă sacrificarea întregii turme de oi și capre dacă chiar și un singur animal dintr-o unitate este infectat. Nordul turc nu este obligat să facă acest lucru.

Organizațiile și autoritățile agricole afirmă că acțiunea coordonată cu ciprioții turci este singura modalitate de a ține sub control boala cu succes.

„Cipru este o entitate unică; este o entitate pastorală; mediul, soarele și aerul nu pot fi împărțite, ele sunt una”, a declarat Panikos Chambas, președintele Cyprus Cooperative Company. „Suntem o singură curte și aceleași reguli ar trebui să se aplice tuturor.”

Boala amenință să distrugă întregul sector al creșterii animalelor de pe insulă și pune în pericol producția de brânză cipriotă Halloumi. Cu o producție anuală de peste 45.000 de tone, din care 42.000 sunt exportate, este al doilea produs de export ca mărime al Ciprului, evaluat la 345 de milioane de euro anul trecut.

Criza producției

Producția de Halloumi era deja sub presiune. Aproximativ 80% din laptele produs în Cipru este utilizat pentru fabricarea brânzei Halloumi. Delicatesa fermă, sărată și cu textură spongioasă este preparată în mod tradițional dintr-un amestec de lapte de oaie și de capră — o rețetă confirmată recent prin statutul de Denumire de Origine Protejată (DOP), menit să sporească valoarea prin asigurarea autenticității produselor UE.

Potrivit producătorilor, industria se afla deja într-o criză de producție. Producătorii de brânzeturi se luptă să găsească suficient lapte de oaie și de capră pentru a satisface cererea mare, recurgând adesea la lapte de vacă (o ajustare descurajată de regulile DOP, dar totuși permisă).

Branza Halloumi este produsă doar în Cipru, din lapte de oaie și capră Foto: Profimedia
Deocamdată, autoritățile cipriote și producătorii de brânzeturi spun că exporturile de Halloumi nu par a fi afectate — dacă răspândirea febrei aftoase este ținută sub control. Virusul nu prezintă niciun risc pentru siguranța brânzei.

Ceea ce provoacă îngrijorare este numărul de sacrificări de animale, potrivit lui Michalis Koullouros, reprezentant al Asociației Producătorilor de Brânzeturi din Cipru. „Dacă un număr mare de animale vor fi sacrificate, vom pierde laptele, iar producția de Halloumi va fi inevitabil afectată”, a spus el.

Febra aftoasă (FMD) afectează animalele cu copite despicate, inclusiv bovinele, ovinele, porcinele și caprinele. Aceasta provoacă apariția unor leziuni asemănătoare veziculelor la nivelul gurii și picioarelor. Deși nu reprezintă o amenințare pentru oameni, boala poate avea consecințe devastatoare pentru populațiile de bovine, ovine și porcine, ducând la pierderi economice semnificative. Sectorul agricol din Marea Britanie a fost devastat de un focar al bolii în 2001, peste 2.000 de ferme fiind afectate și mai mult de șase milioane de animale sacrificate.

Primul caz de pe insulă a apărut în nordul turc pe 16 decembrie, iar autoritățile cipriote consideră că boala a ajuns în nordul Ciprului din Turcia vecină. Boala a apărut în Republica Cipru pe 20 februarie și, de atunci, a afectat aproximativ 5,5% din populația de animale.

Vaccinare vs. sacrificare

Având în vedere abordarea dezorganizată, fermierii ciprioți se așteaptă ca acest număr să crească.

Cipru este divizat în nordul cipriot turc și sudul cipriot grec de când forțele turce au invadat insula în 1974, ca răspuns la o lovitură de stat susținută de Grecia. Ankara nu recunoaște Republica Cipru, care este o țară membră a UE recunoscută internațional ca singura autoritate suverană asupra întregii insule. Nordul cipriot turc este recunoscut doar de Ankara.

La mai bine de jumătate de secol distanță, disputa se reflectă în reguli contradictorii privind gestionarea focarului de boală animală. Autoritățile turce au optat pentru utilizarea exclusivă a vaccinării în gestionarea focarului. Însă imunizarea nu previne complet răspândirea, iar ghidurile UE prevăd că aceasta ar trebui utilizată doar în așteptarea sacrificării animalelor care ar fi putut fi expuse.

„Aproape jumătate din insulă gestionează virusul complet diferit de noi, prin vaccinări”, a declarat Thomas Thoma, secretarul districtual din Nicosia al Uniunii Fermierilor Ciprioți. „Nici noi, nici UE nu avem control asupra acestui lucru.”

Ambele părți ale insulei afirmă că doresc să coopereze — și se acuză reciproc că nu se alătură eforturilor comune.

„Când a apărut febra aftoasă, am împărtășit informații în mod transparent și nu am ascuns nimic”,

a declarat liderul cipriot turc Tufan Erhürman într-o declarație. Oficialii din partea de nord au livrat chiar și vaccinuri în sud, a adăugat el.

„Ne așteptăm ca aceeași abordare să fie adoptată în sud, cu comitete compuse din oficiali relevanți, schimbul regulat de informații asigurat, munca orientată spre rezultate și problemele zilnice rezolvate fără considerente politice.”

Un oficial din partea turcă a insulei a declarat că sacrificarea în masă nu este exclusă, dar este încă în curs de analiză.

Bruxelles-ul rămâne ferm pe poziție în privința sacrificării
Guvernul cipriot a solicitat Bruxelles-ului să relaxeze cerința de sacrificare, având în vedere că aceasta se aplică doar jumătatei de insulă. Cererea a fost respinsă.

„Dacă nu acționăm și permitem răspândirea bolii, întreaga insulă ar putea fi infectată — iar asta ar însemna pierderea întregului efectiv de animale. Nu putem permite asta”,

a declarat comisarul pentru bunăstarea animalelor, Oliver Várhelyi, în timpul unei vizite recente pe insulă, susținând că sacrificarea efectivelor potențial expuse este singura soluție.

UE are o anumită influență în zona controlată de turci: comunitatea este eligibilă pentru aproximativ 30 de milioane de euro din bugetul UE anual (și a primit deja aproximativ 728 de milioane de euro din 2006).

„Bruxelles trebuie să intervină și să îi oblige să pună în aplicare reglementările UE”, a declarat Christos Papapetrou, președintele Uniunii Pan-Agricole din Cipru. „Odată ce Cipru va fi declarat liber de virus și vor sosi noi animale vaccinate, virusul va fi încă prezent și vom fi infectați din nou din nord.”

Cu toate acestea, poate în mod ironic, cea mai vizibilă asistență acordată de Bruxelles nordului a fost sub forma unor vaccinuri pe care nu le consideră suficiente în sud: în februarie, Comisia a trimis 500.000 de doze de vaccin în Cipru pentru a fi utilizate în zona controlată de turci.

Fermierii din Republica Cipru au recurs la proteste. Luna trecută, de exemplu, fermierii s-au adunat în fața palatului prezidențial cu un sicriu.

„Cerem încetarea sacrificării animalelor sănătoase și asimptomatice”, au scris crescătorii într-o scrisoare adresată președintelui. „Aplicarea oarbă a protocoalelor care trimit turme întregi la abator atunci când animalele nici măcar nu sunt bolnave constituie o crimă economică și etică.”