Muncim mai mult, trăim mai puțin: impactul ascuns al stresului profesional

Mulți dintre noi ne începem ziua spunând „sunt rupt de oboseală”, însă un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii transformă această plângere într-o realitate alarmantă. La nivel global, stresul și condițiile de muncă precare ucid anual peste 840.000 de oameni.

Organizația spune că peste 70% dintre aceste decese sunt legate de boli cardiovasculare, iar aproape 23% dintre lucrători au trecut printr-o formă de violență sau hărțuire la locul de muncă, relateză TVR Info.

Nu este vorba doar despre accidente de muncă, ci și despre boli cardiovasculare și tulburări mintale provocate de ceea ce specialiștii numesc „riscuri psihosociale”. Practic, pierdem anual 45 de milioane de ani de viață sănătoasă din cauza stresului, a insecurității locului de muncă, a hărțuirii și a granițelor tot mai fragile dintre viața profesională și cea personală. Raportul estimează și pierderi economice globale echivalente cu 1,37% din PIB-ul mondial.

În Europa, situația este îngrijorătoare, cu peste 112.000 de decese anual, iar impactul economic este un șoc pentru orice buget: continentul pierde aproximativ 1,43% din PIB din cauza concediilor medicale, a absenteismului și a scăderii productivității.

Pentru România, contextul este cu atât mai sensibil cu cât datele Eurostat arată că țara noastră rămâne printre cele în care se lucrează mult, iar în 2025 a înregistrat și una dintre cele mai mari scăderi ale numărului total de ore lucrate din UE, semn al presiunilor din piața muncii.

În România, burnout-ul nu mai este o excepție. Insecuritatea locului de muncă și presiunea digitalizării, faptul că suntem „mereu conectați” prin e-mail și WhatsApp, au șters granița dintre casă și birou. Specialiștii avertizează că inteligența artificială și telemunca, deși par să ne ajute, pot amplifica izolarea și stresul dacă nu sunt gestionate corect.

Raportul OIM avertizează explicit asupra noilor riscuri psihosociale generate de transformarea digitală a muncii.

Pierderile economice sunt uriașe, iar companiile încep să înțeleagă că un angajat stresat este un angajat care greșește mai ușor, lipsește mai des sau pleacă. În mai multe state, stresul, hărțuirea și alte riscuri psihosociale sunt tratate tot mai clar ca probleme de sănătate ocupațională, iar presiunea pentru măsuri similare crește și în restul Europei.

Gestionarea stresului nu este un lux, ci o necesitate economică și umană.