Parlamentul European solicită 200 miliarde € suplimentare pentru bugetul UE

Parlamentul European va solicita o creștere cu aproape 200 de miliarde de euro a următorului buget comun al UE, pregătind terenul pentru discuții politice aprinse privind resursele, scrie Euronews.

Deputații europeni solicită o creștere generală de aproximativ 10% și doresc să mențină rambursarea Next Generation EU – datoria comună emisă în 2020 pentru a aborda impactul economic al COVID-19 – în afara bugetului.

Comisia a propus 2 trilioane de euro în iulie anul trecut ca punct de plecare pentru discuții.

Se așteaptă ca poziția parlamentului să se ciocnească cu guvernele UE, care sunt reticente în a-și mări contribuțiile la cadrul financiar multianual (CFM). Această cifră este calculată fără rambursarea Next Generation EU, pe care deputații europeni solicită să fie în afara bugetului.

Parlamentul și-a adoptat poziția cu o majoritate largă, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri.

Țările UE urmează acum să își stabilească propria poziție înainte de începerea negocierilor interinstituționale, care se așteaptă să fie dificile, deoarece bugetul pe termen lung al UE trebuie aprobat atât de Parlamentul European, cât și de cele 27 de state membre.

„Nu subestimați niciodată Parlamentul”,

a declarat președinta Roberta Metsola, întrebată despre tacticile de negociere pentru a convinge guvernele UE să crească cheltuielile.

Liderii grupurilor politice au promis, de asemenea, că vor rezista, spunând că Parlamentul nu va pur și simplu să aprobe poziția Consiliului.

„Cine crede că acest [buget] ar putea fi convenit în Consiliu și apoi impus prin apeluri telefonice nu cunoaște acest Parlament”,

a declarat Iratxe García Pérez, președinta grupului Socialiștilor și Democraților.

Parlamentul cedează de obicei presiunilor din partea statelor membre cu privire la buget. Dar de data aceasta, mai multe surse interne au declarat pentru Euronews că se așteaptă la o poziție mai dură.

Nu este pregătit să accepte reduceri bugetare, deoarece majoritatea centristă este mai slabă decât în ​​legislaturile anterioare, când șefii de guvern au putut să-și impună voința.

„Acum, câteva dezertări ar fi suficiente pentru a respinge bugetul, deoarece există mult mai mulți europarlamentari de extremă dreapta care urmăresc să deraieze acordul”,

a declarat un oficial al Parlamentului.

Un element cheie în reducerea decalajului ar fi probabil așa-numitele resurse proprii, o formă de venit colectată direct de UE, mai degrabă decât prin contribuțiile statelor membre.

Comisia a propus cinci noi resurse proprii care, împreună cu modificările aduse celor trei existente, se așteaptă să genereze aproximativ 58,2 miliarde de euro pe an.

Noile taxe s-ar aplica emisiilor de gaze cu efect de seră (ETS1), importurilor de bunuri legate de emisiile din afara UE (CBAM), deșeurilor electronice (e-waste), companiilor mari cu o cifră de afaceri netă anuală de cel puțin 100 de milioane de euro (CORE) și produselor din tutun (TEDOR).

„Nu contează cu adevărat care dintre acestea va fi aprobată. Ceea ce contează este că acest lucru ar permite țărilor UE să transfere mai mulți bani către UE fără a percepe contribuții naționale”,

a declarat sursa.

În propunerea Parlamentului, creșterea de 10% ar fi distribuită uniform pe cele trei priorități principale ale bugetului: planuri naționale, fonduri de competitivitate și Orizont Europa, precum și Europa Globală.

Fondul de competitivitate ar sprijini măsuri de consolidare a poziției Europei în economia globală.

Orizont Europa s-ar concentra pe inovare, educație și cercetare, în timp ce Europa Globală ar acoperi acțiunea externă a UE, inclusiv securitatea, finanțarea proiectelor în țări terțe și ajutorul umanitar.

Propunerea Parlamentului European nu introduce o revizuire fundamentală a structurii bugetului, dar avertizează asupra mai multor riscuri, inclusiv preocupări legate de o flexibilitate sporită.

Crearea unor planuri naționale pentru distribuirea fondurilor UE este principalul element nou din propunerea Comisiei Europene, pe care Parlamentul European nu o susține.

Comisia propusese extinderea programelor pentru a acoperi o gamă mai largă de domenii, permițând o mai mare flexibilitate în cheltuieli.

Cu toate acestea, Parlamentul a avertizat că acest lucru ar putea reduce transparența și claritatea pentru beneficiari și a solicitat un rol mai puternic în supravegherea bugetară.