Iranul, o nouă propunere de negocieri către SUA. Detaliile – puține, dar petrolul se ieftinește

Iranul a prezentat Statelor Unite o nouă propunere menită să relanseze negocierile pentru a pune capăt războiului în mod durabil, a anunţat vineri presa iraniană de stat, pe fondul impasului privind deblocarea strategicei strâmtori Ormuz, relatează agenția France-Presse, citată de News.ro.

Un armistiţiu a intrat în vigoare pe 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului şi de represalii ale Teheranului în regiune.

Dar conflictul continuă sub alte forme: Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene ca represalii pentru închiderea de către Teheran a strâmtorii Ormuz, prin care tranzitau înainte de conflict o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial.

“Republica Islamică a transmis joi seara textul ultimei sale propuneri către Pakistan, mediator în discuţiile cu Statele Unite”,

a anunţat agenţia oficială iraniană IRNA, care nu a oferit mai multe detalii.

Chiar și așa, știrea a provocat o scădere a cotațiilor pe piața mondială a petrolului.

De la primele discuţii infructuoase din 11 aprilie, Islamabadul depune eforturi pentru a-i readuce la masa negocierilor pe cei doi beligeranţi.

Respingând o ofertă anterioară, preşedintele american Donald Trump a avertizat miercuri că iranienii ar avea “interesul să devină inteligenţi şi asta, repede!”.

El a menţionat posibilitatea unei prelungiri a blocadei împotriva Iranului “pe o perioadă de câteva luni”, potrivit unui înalt responsabil de la Casa Albă.

Teoretic, Donald Trump are timp până vineri să solicite autorizaţia Congresului pentru a continua războiul. Dar guvernul său a lăsat să se înţeleagă că va ignora această obligaţie, democraţii fiind neputincioşi să o impună.

În faţa ameninţărilor de la Washington, Teheranul rămâne inflexibil.

”Republica Islamică nu s-a sustras niciodată negocierilor, dar cu siguranţă nu vom accepta să ni se impună o politică”,

a declarat vineri şeful puterii judecătoreşti iraniene, Gholamhossein Mohseni Ejeï.

La unison cu alţi lideri iranieni, el a adăugat că Statele Unite nu au “obţinut nimic” din război.

Petrolul, de la cote maxime, din nou înspre 100 de dolari

În faţa perspectivei unui blocaj al conflictului, Brentul, referinţa mondială pentru ţiţei, a depăşit joi pentru scurt timp pragul de 126 de dolari, un maxim înregistrat de la începutul anului 2022, în momentul invadării Ucrainei de către Rusia.

Vineri, după aflarea știrii, preţul a scăzut la aproximativ 112 dolari.

Conflictul a provocat mii de morţi, în principal în Iran şi Liban, iar repercusiunile sale continuă să zguduie economia mondială.

“Lumea se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa”,

a declarat directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea faţă de “strangularea” economiei globale din cauza paralizării strâmtorii.

VIAŢĂ GREA PENTRU IRANIENII DE RÂND

Deşi, datorită armistiţiului, iranienii au putut reveni la o oarecare normalitate, viaţa lor de zi cu zi este afectată de inflaţia care explodează, la fel ca şomajul, într-o ţară deja slăbită de decenii de sancţiuni internaţionale.

“Pentru mulţi dintre noi, a devenit dificil să plătim chiria şi chiar să cumpărăm alimente, iar unii nu mai au nimic”,

mărturiseşte Mahyar, în vârstă de 28 de ani, intervievat de un jurnalist AFP din Paris. Compania sa a concediat deja aproape 40% din personal.

“Mesele noastre sunt mai puţin pline. De la război, totul a devenit de zece ori mai scump, nu mai există preţuri fixe şi fiecare impune preţurile sale”,

confirmă Shahin Nampoor, student de 18 ani.

Pe frontul libanez, noi atacuri israeliene asupra sudului ţării au făcut cel puţin şaptesprezece morţi joi.

Ambasada americană la Beirut a solicitat o întâlnire între preşedintele libanez Joseph Aoun şi premierul israelian Benjamin Netanyahu, considerând că Libanul se află “la un moment de cotitură”.

Operaţiunile desfăşurate în Liban de Israel, care luptă împotriva mişcării pro-iraniene Hezbollah, au provocat peste 2.500 de morţi şi peste un milion de persoane strămutate de la începutul lunii martie, potrivit autorităţilor.