Cele trei axe majore din noua strategie a Transgaz, potrivit șefului companiei, Ion Sterian

Ion Sterian leagă noua strategie Transgaz de trei axe majore: preluarea gazelor offshore, extinderea transportului regional și consolidarea României ca nod energetic între Marea Neagră, Balcani și Europa Centrală.

Transgaz nu mai joacă doar pe terenul transportului intern

Transgaz intră într-o etapă în care infrastructura de gaze nu mai este doar o rețea tehnică internă, ci o piesă de poziționare regională. Compania condusă de Ion Sterian are în față simultan trei mize: gazele din Marea Neagră, interconectările regionale și adaptarea sistemului național la o piață în care securitatea aprovizionării a devenit criteriu strategic, scrie NRG-IA. 

Axa centrală este vizibilă în declarația făcută de Sterian în contextul proiectelor din Marea Neagră:

„Infrastructura de transport este esenţială.”

Formula este scurtă, dar definește exact miza: fără conducte, stații, capacități ferme și interconectări, resursele de gaz rămân potențial, nu putere de piață.

Transgaz nu construiește doar pentru consumul intern. Construiește pentru o Românie care poate deveni rută de tranzit, punct de echilibrare și infrastructură de acces pentru volume regionale, inclusiv din Marea Neagră și din sudul Europei.

Investiții de 6,7 miliarde lei: semnalul că strategia trece din plan în execuție

Cifra care schimbă scara discuției este anunțul privind investițiile planificate de Transgaz pentru anul 2025. Ion Sterian declara anul trecut:

„Investițiile planificate pentru acest an la Transgaz sunt de 6,7 miliarde de lei.”

Potrivit aceleiași declarații, 63% din sumă vizează investiții aflate în derulare, 24% proiecte în fază de proiectare și 13% proiecte în diferite faze de licitație.

Această structură arată că nu vorbim despre o listă declarativă de intenții, ci despre un portofoliu împărțit între execuție, pregătire tehnică și achiziții. Pentru o companie de infrastructură reglementată, diferența este majoră: proiectele aflate în derulare creează efecte pe termen scurt, iar cele în proiectare și licitație fixează direcția investițională pentru următorii ani.

Miza financiară este susținută și de rezultatele preliminare pentru 2025. Transgaz a raportat un profit net consolidat preliminar de 899,203 milioane lei, față de 410,732 milioane lei în 2024, iar cifra de afaceri consolidată preliminară a urcat la 3,121 miliarde lei.

Tuzla–Podișor este conducta care leagă Marea Neagră de piață

Cel mai important proiect punctual este gazoductul Tuzla–Podișor, infrastructura care trebuie să preia gazele din Marea Neagră, inclusiv din perimetrul Neptun Deep. Potrivit relatării din iulie 2025, proiectul a fost finalizat și are o valoare de peste 2,5 miliarde lei, aproximativ 500 milioane euro.

Ion Sterian a legat explicit proiectul de Neptun Deep, dar a extins miza dincolo de România: conducta nu este relevantă doar pentru gazele românești offshore, ci și pentru potențiale volume din alte perimetre din Marea Neagră, inclusiv Bulgaria și Turcia.

Aceasta este schimbarea de logică: România nu se pregătește doar să consume gazele din Marea Neagră, ci să le conecteze la o arhitectură regională mai largă.

Coridorul Vertical mută România din periferie în traseul fluxurilor regionale

Planul de Dezvoltare a Sistemului Național de Transport gaze naturale 2024–2033, actualizat în 2025 și aprobat de ANRE prin Decizia nr. 2310/04.11.2025, confirmă direcția strategică.

Documentul indică proiecte FID și A non-FID cu o valoare totală estimată de 741,95 milioane euro. Separat, între proiectele aflate într-o fază incipientă se află extinderea sistemului național de transport gaze naturale ca parte a Coridorului Vertical, cu o valoare estimată de 800 milioane euro și termen 2029.

Importanța acestui proiect este capacitatea de a susține transportul gazelor pe Coridorul Vertical, cu niveluri propuse de capacitate incrementală de 4,38 miliarde mc/an și 5,32 miliarde mc/an.

Aceste cifre dau substanță titlului: Transgaz nu mai operează doar o infrastructură națională, ci o platformă care poate lega surse, terminale, piețe și consumatori dintr-o regiune mult mai amplă.

Rolul extins în piață: Moldova, hidrogen, servicii tehnice și LNG

Extinderea Transgaz nu se limitează la conducte. În raportarea financiară preliminară pentru 2025 apar mai multe direcții care arată o lărgire a rolului companiei: Transport România Hidrogen SRL, companie deținută integral de Transgaz, achiziția unei participații de 51% din Petrostar S.A. și integrarea operațională a subsidiarelor din Republica Moldova.

Petrostar este relevantă pentru zona de cercetare, inginerie tehnologică și proiectare în industria extractivă de petrol și gaze. Transgaz indică explicit că achiziția urmărește extinderea capabilităților operaționale, generarea de venituri suplimentare din activități conexe transportului și valorificarea complementarității dintre domenii.

La nivel regional, Transgaz apare și în acordul de cooperare cu Nova Power & Gas și Atlantic–See LNG Trade pentru achiziția de gaze naturale lichefiate provenite din SUA, în cadrul P-TEC 2025. Documentul vorbește despre consolidarea Coridorului Vertical și despre rolul României ca nod regional de transport și echilibrare energetică.

Sterian pune accentul pe securitatea aprovizionării

În declarațiile publice, Ion Sterian leagă investițiile Transgaz de securitatea aprovizionării, nu doar de performanța companiei. După finalizarea Tuzla–Podișor, acesta a afirmat:

„Lucrăm cu responsabilitate la implementarea acestor investiții care sunt foarte necesare.”

Această formulare fixează poziția Transgaz într-un spațiu sensibil: compania trebuie să livreze proiecte mari, într-un sector reglementat, cu impact direct asupra securității energetice, asupra fluxurilor regionale și asupra capacității României de a valorifica resursele offshore.

Pentru piață, diferența dintre o resursă descoperită și o resursă monetizată este infrastructura. Pentru stat, diferența dintre dependență și influență energetică este capacitatea de transport, interconectare și echilibrare.

Miza reală: România poate deveni nod, dar numai dacă infrastructura livrează

Strategia Transgaz are o miză clară: România poate deveni un nod regional de gaze dacă proiectele majore sunt finalizate la timp, dacă interconectările sunt utilizabile comercial și dacă volumele din Marea Neagră intră efectiv în sistem.

Punctul critic nu este doar producția offshore, ci sincronizarea dintre producție, transport, consum intern, export, capacități rezervate și acces regional. Fără această sincronizare, gazele din Marea Neagră ar rămâne un avantaj parțial. Cu infrastructură funcțională, ele pot deveni instrument de securitate energetică și influență economică.

Transgaz schimbă regulile jocului tocmai prin această trecere: de la transportator național la infrastructură regională de securitate, echilibrare și conectare a piețelor.